Povestea tractorul care a hrănit o țară întreagă și a dus România peste granițe
În inima Transilvaniei, la poalele munților Carpați, o fabrică modestă a devenit simbolul unei epoci de transformare industrială și agricolă. Este vorba despre Uzina Tractorul Brașov, care a produs tractoare ce au revoluționat agricultura românească și au purtat steagul României în zeci de țări din lume. Povestea tractorului românesc, în special a modelului emblematic U-650, este una despre ingeniozitate, rezistență și ambiție națională. Acest “gigant de fier” nu doar că a ajutat la hrănirea unei națiuni întregi, ci a și deschis porți economice către lume, demonstrând că România putea concura pe piețele internaționale. În acest articol, vom explora istoria, impactul și moștenirea acestui tractor care a marcat o eră.
Nașterea unei industrii: De la IAR la Tractorul Brașov
Povestea tractorului românesc începe în anii interbelici, dar ia amploare după Al Doilea Război Mondial. În 1925, la Brașov, se înființa Industria Aeronautică Română (IAR), o fabrică dedicată producției de avioane. După război, în contextul reconstrucției și al industrializării forțate sub regimul comunist, fabrica a fost reprofilată. În 1946, IAR devine Uzina Tractorul Brașov, cu misiunea de a produce tractoare pentru a mecaniza agricultura țării.
România postbelică era o țară predominant agrară, cu o economie bazată pe munca manuală și animale de tracțiune. Foametea și lipsurile alimentare erau probleme acute, iar Partidul Comunist Român vedea în mecanizare soluția pentru creșterea producției agricole. Primul tractor produs la Brașov a fost modelul KD-35, o copie după un tractor sovietic, lansat în 1948. Dar adevăratul salt calitativ vine în anii ’60, odată cu dezvoltarea propriei tehnologii.
În 1963, inginerii români lansează modelul U-650, un tractor de 65 de cai putere, conceput integral în țară. Inspirat parțial de modele străine precum Fiat sau Massey Ferguson, U-650 era adaptat condițiilor românești: robust, ușor de reparat și capabil să lucreze pe terenuri dificile. Motorul diesel, transmisia simplă și designul modular îl făceau ideal pentru fermele colective și cooperativele agricole de stat (CAP-uri). Producția în masă a început în 1964, iar până în anii ’80, Uzina Tractorul Brașov devenea unul dintre cei mai mari producători de tractoare din Europa de Est.
Hrănind națiunea: Rolul în agricultură
Tractorul U-650 a fost coloana vertebrală a agriculturii românești timp de decenii. În anii ’70 și ’80, România se afla în plină “revoluție verde” comunistă, cu planuri ambițioase de irigații, fertilizare și mecanizare. Până în 1989, fabrica produsese peste 200.000 de tractoare, majoritatea U-650 și variantele sale (U-651, U-653 etc.). Aceste mașini au înlocuit boii și caii, crescând eficiența muncii agricole de zeci de ori.
Imaginați-vă un sat românesc în anii ’60: pluguri trase de animale, recoltă manuală, pierderi mari din cauza vremii. Odată cu U-650, fermierii puteau ara sute de hectare pe zi, semăna uniform și recolta rapid. Producția de cereale a explodat: România a devenit unul dintre principalii exportatori de grâu și porumb din blocul estic. În 1980, țara producea peste 20 de milioane de tone de cereale anual, suficient pentru a hrăni populația și a exporta surplusul.
Nu era doar despre cantitate, ci și despre supraviețuire. În perioade de secetă sau inundații, tractoarele permiteau intervenții rapide. Ele au fost folosite la construirea sistemelor de irigații, la defrișări și la transportul recoltelor. Pentru mulți români, U-650 era un simbol al progresului: “Tractorul care a hrănit o țară întreagă”, așa cum era promovat în propaganda vremii. Chiar și după căderea comunismului, aceste tractoare au rămas în uz, multe funcționând și astăzi în ferme mici.
Dar impactul nu s-a limitat la agricultură. Fabrica Tractorul Brașov angaja peste 20.000 de oameni în anii de glorie, contribuind la urbanizarea și industrializarea zonei. Orașul Brașov a crescut în jurul uzinei, cu cartiere întregi populate de muncitori. Educația tehnică a fost promovată, iar inginerii români au câștigat experiență valoroasă, care s-a propagat în alte industrii.
Peste granițe: Exportul și diplomația economică
Dacă U-650 a hrănit România, el a și dus țara peste granițe, literalmente. România comunistă, sub Nicolae Ceaușescu, căuta independență față de URSS și deschidere către Vest și lumea a treia. Exportul de tractoare a devenit o armă economică. Între 1965 și 1989, peste 100.000 de tractoare românești au fost vândute în străinătate, în țări precum Egipt, Irak, Iran, Pakistan, India, Cuba, Peru și chiar SUA.
Succesul exporturilor se datora prețului competitiv și fiabilității. U-650 era mai ieftin decât echivalentele occidentale, dar rezistent în condiții extreme – perfect pentru țări în dezvoltare. În Egipt, tractoarele românești au ajutat la irigarea Deltei Nilului; în Irak, au fost folosite în proiecte agricole masive. România a semnat acorduri de cooperare tehnică, trimițând specialiști pentru asamblare și mentenanță.
Un moment iconic: în 1978, România exportă 5.000 de tractoare în SUA, sub marca “Long Tractor”. Americanii le-au apreciat pentru simplitate și durabilitate, folosindu-le în ferme mici. Acest export a fost un succes diplomatic, demonstrând că România putea concura cu giganți precum John Deere. Până în 1990, exporturile au adus miliarde de dolari, ajutând la plata datoriilor externe.
Tractoarele au devenit ambasadori culturali. În expoziții internaționale, precum cea de la Leipzig sau Paris, standurile românești atrăgeau atenția. Ele simbolizau “miracolul românesc”: o țară est-europeană care producea tehnologie proprie și o exporta global.
Declinul și moștenirea
După Revoluția din 1989, Uzina Tractorul Brașov a intrat în declin. Tranziția la economia de piață a adus concurență feroce din partea brandurilor occidentale. Privatizarea haotică, corupția și lipsa investițiilor au dus la faliment în 2007. Multe tractoare au fost casate, iar fabrica a devenit un schelet industrial.
Totuși, moștenirea persistă. Mii de U-650 funcționează încă în România și abroad, restaurate de pasionați. Muzeul Tehnic din București și cel din Brașov păstrează exemplare. În era agriculturii moderne, cu GPS și automate, U-650 amintește de rădăcini: un tractor simplu, dar eficient.
Astăzi, industria românească de tractoare renaște prin companii precum IRUM Târgu Mureș, care produce modele noi inspirate de tradiție. Exporturile continuă, deși la scară mai mică, către Africa și Asia.
Concluzie: Un simbol al rezilienței românești
Tractorul U-650 nu a fost doar o mașină; a fost un vehicul al progresului. El a hrănit o țară întreagă, transformând România dintr-o națiune agrară în una industrializată, și a dus-o peste granițe, deschizând piețe și alianțe. Într-o lume dominată de tehnologii avansate, povestea sa ne amintește de importanța inovației locale și a muncii colective. Tractorul Brașov rămâne un capitol mândru din istoria României, un “gigant de fier” care a arat nu doar pământul, ci și drumul către viitor.