Primul Televizor Color Fabricat în România: Tehnocolor – O Fereastră Spre Lumea Colorată
În epoca comunistă, când accesul la tehnologie era limitat și controlat de stat, apariția primului televizor color fabricat în România a reprezentat un moment pivotal. Tehnocolor, lansat în 1983, nu a fost doar un aparat electronic, ci o adevărată fereastră spre o lume mai vibrantă, aducând culorile în casele românilor într-o perioadă marcată de griul cotidian al regimului Ceaușescu. Acest articol explorează istoria, dezvoltarea și impactul acestui produs emblematic al industriei românești, evidențiind cum a marcat trecerea de la alb-negru la o eră colorată.
Istoria Televiziunii în România: De la Primele Modele Alb-Negru la Culori
Povestea televizoarelor românești începe în anii 1960, într-un context în care România, sub conducerea Partidului Comunist, încerca să-și dezvolte industria proprie pentru a reduce dependența de importuri. Primul televizor fabricat pe teritoriul țării a fost modelul VS43-611, produs în 1961 la fabrica Electronica din platforma industrială Pipera, București. Acest aparat alb-negru, realizat sub licență franceză, avea o carcasă metalică ce provoca descărcări electrice la atingere, ceea ce a dus rapid la înlocuirea ei cu una din lemn. Până în 1965, România a produs peste 281.852 de televizoare în 25 de sortimente, inclusiv modele precum Azur (1962), Național, Cosmos 1 și Cristal (1963).
Televiziunea Română (TVR), înființată în 1956, emitea exclusiv în alb-negru până la începutul anilor 1980. Programul era limitat, adesea propagandistic, dar televizoarele deveneau tot mai populare în gospodăriile românești. Modele precum Miraj (1969), primul destinat exportului occidental în Republica Federală Germania, sau Sport (1977), exportat în țări precum SUA, Olanda și Iordania, au demonstrat capacitatea industriei românești de a concura pe piețe internaționale. Până în 1990, fabrica Electronica a produs aproximativ 50 de tipuri de televizoare, exportate în 17 state, inclusiv Franța, Austria și Israel.
Totuși, tranziția la culori a fost un pas major. Până în 1983, românii care doreau să vadă programe color se orientau spre transmisiuni din țări vecine, precum Bulgaria sau Iugoslavia, folosind antene speciale sau accesorii improvizate, cum ar fi plăci de sticlă colorată plasate în fața ecranelor alb-negru. Aceste soluții primitive ofereau doar nuanțe vagi, dar erau un simbol al dorinței de modernitate.
Nașterea Tehnocolor: Primul Televizor Color Românesc
Anul 1983 marchează un punct de cotitură. La fabrica Electronica din Pipera, sub îndrumarea inginerilor români, a fost lansat Tehnocolor, primul televizor color produs integral în România. Cu o diagonală a ecranului de 56 de centimetri, acest model reprezenta un salt tehnologic semnificativ față de predecesorii săi alb-negru. Dezvoltarea sa a fost influențată de progresele internaționale în tehnologia CRT (tub catodic), adaptate la resursele limitate ale economiei planificate românești.
Tehnocolor nu era doar un produs tehnic; el coincidea perfect cu prima emisie color a TVR, care a avut loc pe 23 august 1983, în timpul unei transmisiuni oficiale. Inițial, emisia a fost “parțial color”, cu anumite programe în culori și altele în alb-negru. Cuplul Ceaușescu, surprins de această inovație neanunțată, a cerut inițial pedepsirea șefilor TVR, dar ulterior a acceptat-o ca pe un succes al regimului.
Din punct de vedere tehnic, Tehnocolor folosea componente locale și importate, oferind o rezoluție acceptabilă pentru epoca respectivă. Prețul oficial era de aproximativ 17.000 de lei, echivalentul a câteva salarii medii, dar în realitate se vindea adesea la suprapreț, până la 30.000 de lei, prin intermediul relațiilor sau “pilelor”. Nu toți românii își permiteau un astfel de lux; mulți așteptau listele de așteptare sau importau modele din RDG, precum Telecolor 3006 și 3007, care au apărut în 1984.
Producția Tehnocolor a fost urmată de modelul Cromatic în 1986, cu o diagonală mai mare de 67 de centimetri, îmbunătățind experiența vizuală. Aceste televizoare au fost exportate, contribuind la imaginea României ca producător de electronice în Blocul Estic și nu numai.
Impactul Social și Cultural: Culori în Timpuri Gri
Apariția Tehnocolor a avut un impact profund asupra societății românești. În anii 1980, când raționalizarea energiei electrice reducea programul TV la doar două ore pe zi (de obicei între 20:00 și 22:00), televizoarele color ofereau o evadare. Românii vizionau emisiuni propagandistice, dar și filme sau meciuri internaționale captate din străinătate, unde culorile adăugau un farmec nou.
Social, posesia unui Tehnocolor era un simbol de status. Familiile se adunau în jurul ecranului, iar aparatul devenea centrul locuinței, adesea decorat cu mileuri croșetate și bibelouri, așa cum era obiceiul vremii. Cultural, el a facilitat accesul la conținut divers, chiar dacă limitat de cenzură. După Revoluția din 1989, cererea pentru televizoare color a explodat, iar modele importate au inundat piața, marcând sfârșitul erei producției locale.
Din perspectivă economică, Tehnocolor a demonstrat potențialul industriei românești. Exporturile au adus valută străină, esențială pentru regim, și au poziționat România ca un jucător regional în electronice. Totuși, după 1990, fabrica Electronica a intrat în declin, privatizările eșuând, iar clădirile din Pipera au dispărut.
Concluzie: Moștenirea Tehnocolor
Tehnocolor rămâne un simbol al ingeniozității românești în condiții vitrege. Lansat în 1983, el a deschis o fereastră spre lumea colorată, transformând experiența televiziunii din România. Deși tehnologia de azi – cu ecrane LED, streaming și rezoluții 4K – pare departe, Tehnocolor ne amintește de rădăcinile unei industrii care, pentru o scurtă perioadă, a strălucit pe plan internațional. Astăzi, exemplare ale acestui televizor pot fi văzute în muzee, precum cel al Universității Politehnice din București, servind ca lecție despre progresul tehnologic și reziliența umană.
Într-o lume digitală, Tehnocolor ne invită să reflectăm la cum o simplă inovație poate colora viețile oamenilor, chiar și în vremuri întunecate.
