Demisie neașteptată la Realitatea.net. Jurnalista Monica Vasilescu, cunoscută pentru activitatea sa de peste șase ani în cadrul redacției, a decis să părăsească postul, motivând că nu își mai poate asuma linia editorială care promovează intens figura lui Călin Georgescu, prezentat adesea de televiziune drept „președintele ales”. Decizia sa a generat numeroase reacții și discuții aprinse în mediul online, unde mulți au interpretat gestul drept un act de rezistență împotriva presiunilor politice și a fenomenului dezinformării. Potrivit Libertatea, demisia aduce din nou în atenție tema independenței jurnalistice și a limitelor etice pe care presa le poate accepta.
Motivele demisiei
Monica Vasilescu și-a explicat decizia printr-o postare pe rețelele de socializare, unde a transmis că nu dorește să își compromită cariera și integritatea profesională. În mesajul ei, jurnalista a afirmat că nu are de gând să își asume promovarea ideii că Georgescu ar fi „președintele ales”, o titulatură contestată și lipsită de bază juridică.
„Am încheiat colaborarea cu Realitatea.net după 6 ani! Motivul este Călin Georgescu! Nu am nicio chemare să scriu ‘președintele ales’, așa cum îi place lui să fie văzut de unii care ignoră realitatea. Nu îmi bat joc de mine și de munca mea”, a scris jurnalista.
Afirmațiile ei scot în evidență o problemă mai largă a jurnalismului din România: presiunea de a adapta conținutul editorial la discursul politic sau la interesele unor grupuri de influență.
Reacțiile din redacție și din mediul public
Decizia Monicăi Vasilescu a venit ca un șoc pentru colegii de redacție, care au apreciat mereu seriozitatea și profesionalismul său. Totuși, jurnalista a menționat că părăsește echipa cu regret, dar cu convingerea că este singura alegere corectă pentru a-și menține principiile.
În mediul online, postarea ei a adunat sute de reacții și comentarii, multe dintre ele de susținere. Utilizatorii au salutat curajul de a refuza implicarea într-o campanie mediatică pe care o consideră păguboasă pentru credibilitatea jurnalismului.
O carieră marcată de implicare civică
Monica Vasilescu nu este la prima luare de poziție fermă. De-a lungul timpului, ea a criticat comportamentele violente la mitinguri și a cerut autorităților să intervină mai hotărât în apărarea jurnaliștilor. În urma incidentelor de la un miting AUR, jurnalista a condamnat public agresiunile la adresa presei, subliniind că libertatea de exprimare trebuie protejată.
„România e o țară liberă, în care fiecare se poate exprima liber, dar doar până la limita în care nu deranjează sau afectează alte persoane. Este nevoie de aplicarea fermă a legii pentru a preveni astfel de comportamente și pentru a proteja libertatea presei”, scria ea într-o altă postare.
Mesaj de neutralitate politică
Gestul său a readus în atenția opiniei publice importanța păstrării neutralității și independenței în presă. Într-un climat în care presiunile politice și interesele economice influențează frecvent liniile editoriale, decizia de a pleca dintr-un post bine-cunoscut poate fi interpretată drept un act de curaj și integritate.
Platformele media independente și o parte a societății civile au subliniat că demisia Monicăi Vasilescu reprezintă un semnal de alarmă cu privire la direcția în care poate aluneca jurnalismul atunci când este supus unor presiuni politice.
Oportunități noi pentru jurnalistă
Deși despărțirea de Realitatea.net a fost marcată de tensiuni, Monica Vasilescu și-a exprimat hotărârea de a rămâne în jurnalism și de a continua să scrie. Ea a spus că iubește această profesie și că nu se vede făcând altceva, chiar dacă uneori contextul devine dificil.
„Singura părere de rău pe care o am îi vizează pe colegii mei, alături de care am lucrat armonios și eficient. Urmează provocări noi pentru mine. Iubesc această profesie și nu vreau să fac altceva. Nu am niciun talent, dar îmi place să muncesc și să scriu cât se poate de obiectiv”, a transmis jurnalista.
Semnificația gestului
Cazul Monicăi Vasilescu scoate la iveală tensiunile dintre presă și politică și ridică întrebări despre viitorul jurnalismului independent. Într-o eră a informației rapide, în care manipularea și dezinformarea circulă cu ușurință, integritatea jurnaliștilor devine un bun rar și prețios.
Refuzul ei de a colabora la promovarea unei narațiuni controversate arată că există încă voci care aleg să pună etica înaintea interesului personal sau profesional. Acest exemplu poate inspira și alți jurnaliști să își păstreze verticalitatea, chiar și atunci când prețul este renunțarea la un loc de muncă stabil.
