Călin Georgescu, chemat din nou la poliţie. Baie de mulţime chiar dacă s-au schimbat ora şi ziua controlului judiciar: „Pentru dreptate, vrem anticipate!”

Călin Georgescu se prezintă, astăzi, în fața polițiștilor, în cadrul măsurii preventive de control judiciar, după ce i-au fost modificate din nou ziua și ora.

Tot în această săptămână magistrații vor avea un răspuns definitiv pentru controlul judiciar în cazul acestuia. Între timp, românii se mobilizează pentru susținerea sa în stradă. „Pentru dreptate, vrem anticipate”, era scris pe o pancartă, semn că şi cei mai înfocaţi fani au renunţat la utopicul „Turul II înapoi!”

„Tăcerea adevărului este mai grea decât țipătul minciunii. Oligarhia și soroșismul bancar, deși puțin la număr, au înțeles că arta înrobirii fără lanțuri e la îndemâna lor. Așa că au semănat sărăcie și minciună pentru a culege supunere și control. Au hrănit poporul cu pâine ieftină și cir vulgar, transformând suferința în spectacol și sclavia în obișnuință„, a declarat Călin Georgescu, săptămâna trecută, la ieșirea de la Judecătorie.

Fostul candidat la alegerile prezidenţiale Călin Georgescu, inculpat pentru mai multe infracţiuni grave, între care instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi propagandă fascistă, rasistă sau legionare, rămâne sub control judiciar, după ce Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti i-a respins cererea de revocare a acestei măsuri. La ieşirea de la instanţă, Georgescu a declarat că menţinerea controlului judiciar şi prezentarea sătpămânală la Poliţie reprezintă „un abuz total împotriva legii”.

„Constată legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar, luată faţă de inculpatul Georgescu Călin, prin ordonanţa nr. 2226/221/P/2023/d1 din 26 februarie 2025 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum a fost modificată ulterior. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpatul Georgescu Călin, până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 60 zile”, se arată în soluţia pe scurt a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, potrivit portalului instanţelor de judecată.

Totodată, instanţa a respins, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive înaintată de către Călin Georgescu.

„În temeiul art. 242 C.proc.pen.respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii preventive”, se mai arată în decizia de luni a instanţei.

Conform aceleiaşi decizii a Judecătoriei Sectorului 1, cheltuielile judiciare avansate de stat „rămân în sarcina” lui Georgescu.

Decizia de luni a instanţei, care urma să verifice măsura controlului judiciar în cazul lui Georgescu, are drept de contestaţie în termen de 48 ore de la comunicare.

La ieşirea din sediul Judecătoriei Sectorului 1, Călin Georgescu a declarat că menţinerea controlului judiciar pentru încă 60 de zile şi obligaţia de a se prezenta  săptămânal la poliţie este „un abuz total împotriva legii”.

Călin Georgescu atacă dur Guvernul Bolojan: „Într-o țară care trăiește pe aur, a continua să te împrumuți sau să spui că nu ai bani, ar trebui ca prosperitatea și fericirea să fie generalizate. Refuz să cred că PSD se face părtaș la această distrugere”. Liderul suveraniștilor rămâne sub măsura controlului judiciar VIDEO
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) şi Partidul Oamenilor Tineri (POT) anunţă, luni, iniţierea unui demers parlamentar pentru constituirea unei comisii de anchetă privind anularea alegerilor prezidenţiale din 2024.

”Parlamentarii AUR şi POT vor depune toate demersurile pentru constituirea acestei comisii, ea reprezentând un instrument esenţial pentru apărarea democraţiei constituţionale şi a statului de drept, împotriva abuzurilor şi manipulărilor sistemului politic şi instituţional”, a transmis, luni, AUR, într-un comunicat de presă.

Reprezentanţii AUR afirmă că, în urma turului I al alegerilor prezidenţiale din 2024, ”a existat un câştigător clar: domnul Călin Georgescu, susţinut de o largă majoritate a electoratului”.

”Toate datele, inclusiv sondajele independente şi dinamica din jurul campaniei, indicau faptul că acesta urma să câştige şi turul II. Au trecut luni întregi de la momentul în care votul românilor a fost anulat de către cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale, fără ca până astăzi să existe o explicaţie clară. Partidele sistemului şi Nicuşor Dan au promis că vor lămuri acest abuz, că vor desecretiza documentele care au stat la baza acestei decizii, însă niciun demers nu a fost făcut”, se mai arată în comunicatul de presă.

Potrivit AUR, ”anularea alegerilor a urmărit un scop politic clar: împiedicarea accesului la funcţia supremă în stat a unui candidat incomod pentru sistem”.

”Românii au dreptul să ştie de ce votul lor a fost anulat şi cine poartă responsabilitatea pentru acest abuz care afectează grav democraţia. De altfel, rapoartele internaţionale, inclusiv cel al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului, au menţionat explicit anularea alegerilor ca pe o vulnerabilitate democratică majoră. Parlamentul României are obligaţia democratică de a clarifica circumstanţele anulării alegerilor prezidenţiale din 2024. Comisia parlamentară va avea misiunea de a investiga obiectiv şi complet circumstanţele care au dus la anularea alegerilor şi de a stabili responsabilităţi politice şi instituţionale”, se mai arată îîn comunicatul de presă.

Potrivit formaţiunii, comisia va audia reprezentanţi ai instituţiilor cu rol în organizarea scrutinului: SRI, SIE, AEP, BEC, MAE, MAI şi alte structuri cu atribuţii directe, astfel încât românii să aibă răspunsurile pe care le aşteaptă.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 noiembrie 2024 – în care Călin Georgescu s-a clasat pe prima poziţie, urmând a intra în turul al doilea cu candidatul USR Elena Lasconi – a fost anulat de către Curtea Constituţională, întreg procesul electoral fiind reluat.

Andrei Muraru, ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, admite că momentul anulării alegerilor prezidenţiale de anul trecut „a creat foarte multă confuzie”, însă spune că, în urma discuţiilor pe care le-a purtat pe canale diplomatice, a lămurit subiectul, iar acesta este închis. Muraru dezvăluie că fostul prezidenţiabil Călin Georgescu nu are nici contactele, nici susţinerea pe care a lăsat să se înţeleagă că le-ar avea la Washington.

În 26 februarie, Călin Georgescu a fost ridicat din trafic, audiat aproape cinci ore la Parchetul General şi inculpat pentru şase infracţiuni grave: instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, în formă tentată, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată, (privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere), iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.

Georgescu a fost plasat atunci sub control judiciar pentru 60 de zile, având mai multe interdicţii, între care şi aceea de a posta pe reţele de socializare mesaje rasiste, legionare, fasciste, antisemite sau xenofobe. El susţinea, la vremea respectivă, că ancheta care îl vizează îi ”aminteşte de mentalitatea şi sistemul comunist din anii ’50”.

În 4 august, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a schimbat încadrarea juridică a faptelor în cazul lui Călin Georgescu din comunicarea de informaţii false şi instigare la tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale în complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale).

În dosarul privind acţiuni contra ordinii constituţionale sunt cercetaţi şi mercenari din gruparea lui Horaţiu Potra.

În urmă cu o lună, Parchetul General a audiat 18 inculpaţi cercetaţi pentru tentativă la infracţiunea de acţiuni contra ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept şi instigare publică. Potrivit sursei citate, trei dintre inculpaţi au fost arestaţi preventiv, 11 au fost plasaţi în arest la domiciliu şi patru sub control judiciar.

În 21 august, judecătorii instanţei supreme au înlocuit, la solicitarea procurorilor, măsura arestului preventiv cu cea a controlului judiciar în cazul a trei dintre inculpaţii din dosarul mercenarilor lui Potra, iar în cazul celorlaţi 11 inculpaţiau înlocuit arestul la domiciliu cu măsura plasării sub control judiciar. Parchetul Înaltei Curţi a precizat că înlocuirea arestării preventive ”s-a datorat exclusiv faptului că a expirat perioada maximă de 6 luni în care aceasta poate fi dispusă în cursul urmăririi penale”.

Audierile au avut legătură cu operaţiunile din 26-27 februarie, când au fost făcute 47 de percheziţii la adrese din judeţele Sibiu, Mureş, Ilfov, Timiş şi Cluj, la apropiaţi ai lui Călin Georgescu, între care Horaţiu Potra şi Eugen Sechila, dar şi la patru sedii de firmă.

Una dintre persoanele la care s-au făcut percheziţii în luna februarie este mercenarul Horaţiu Potra, politician din Mediaş. În casa acestuia, într-un seif incastrat sub podea, au fost descoperite pachete cu teancuri de dolari, politicianul spunând că legea nu îl obligă să îşi ţină banii la bancă. Tot la Potra au fost descoperite numeroase arme, el declarând că îşi ”asumă” nerespectarea regimului armenilor şi muniţiei şi refuzând să facă alte comentarii cu privire la armele deţinute ilegal.

Dosarul deschis atunci viza infracţiuni de iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid împotriva umanităţii şi de crime de război, precum şi răspândirea, în spaţiul public, a unor idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.

Anchetatorii precizau că vasta operaţiune ”a avut drept scop documentarea şi investigarea activităţilor infracţionale ale persoanelor vizate, probarea legăturilor infracţionale, respectiv identificarea de bunuri şi înscrisuri folosite în activitatea infracţională”.