„Bolojan aruncă România în criză”. Reforma premierului în administrație, desființată: „Am ajuns să avem un stat minimal, securitar”

Pachetul de reforme în administrație, blocat vreme de două săptămâni în urma divergențelor dintre premierul Ilie Bolojan și social-democrați, rămâne încă în negocieri. PSD a solicitat un termen suplimentar pentru a analiza în detaliu datele prezentate. Drept replică, premierul a amenințat că își va da demisia din cauza opoziției manifestate de PSD și UDMR față de aceste măsuri.

Potrivit documentului prezentat de Guvern, administrația locală numără în prezent 189.777 de angajați. În urma tăierilor dorite de Ilie Bolojan, numărul de angajați s-ar reduce la 126.862.

Contactat de Ziare.com, analistul politic Cristian Pîrvulescu este nemulțumit că premierul folosește termenul „reformă” atunci când se referă la aceste tăieri. Potrivit politologului, o reformă reală ar duce la redesenarea hărții administrativ-teritoriale a României, o promisiune pe care politicienii o fac mereu în opoziție, dar uită de ea când ajung la putere.

„Ceea ce face premierul Bolojan nu e reformă. Așa o numește dumnealui, dar acestea sunt simple tăieri. Iar aceste reduceri de personal sunt anunțate într-o manieră cât se poate de brutală, doar pentru a reduce niște costuri. Sigur, se pune problema reducerii de costuri, se pune problema creșterii bugetului, dar eu rămân unul dintre cei care consideră că, de fapt, creșterea bugetului nu a fost nicio clipă luată în vedere de domnul Bolojan și de acest Guvern. Un buget de 27% este insuficient pentru a asigura României funcționarea statului și a serviciilor esențiale. România nu mai este în 2005, România este în 2025. Suntem o țară dezvoltată, avem nevoie de servicii și, cu un buget microscopic, nu putem continua.

E nevoie de o altă viziune fiscală în Guvern, pe care domnul Bolojan o refuză categoric și aruncă România în criză. De exemplu, o reformă administrativă reală nu țintește tăierea posturilor funcționarilor, ci reducerea numărului de localități din România, alături de comasarea județelor în regiuni.

Mulți confundă și spun că harta împărțită pe județe a fost trasată de comuniști, dar, de fapt, regimul revenea în 1968 la harta de dinainte de 1938. Modelul pe județe este, de fapt, modelul clasic al României, care și-ar fi avut logica lui prin secolul al XIX-lea, dar a devenit depășit încă din secolul al XX-lea. Acum avem o altă economie, avem alte funcții ale statului, pur și simplu nu mai este sustenabil. O reformă ar trebui să se facă în baza numărului de contribuabili, adică în baza capacității fiecărei regiuni de a se autoadministra”, a explicat Cristian Pîrvulescu.