Povestea lui Ghilgameș, semizeul din Sumeria antică. A fost urmaşul extratereştrilor?

Celebrul scriitor Zecharia Sitchin, unul dintre fondatorii teoriei extratereştrilor antici, a susținut de foarte multă vreme că o civilizaţie extraterestră, cunoscută sub numele de Anunnaki, a ajuns pe Pământ, acum câteva milioane de ani, în căutarea unor resurse minerale. În urmă cu aproximativ 450.000 de ani, aceștia au fost atrași de rezervele de aur din sud-estul Africii. Printre cei indicaţi de Sitchin ca fiind urmaşul extratereştrilor s-ar afla şi celebrul Ghilgameș.

De la sumerieni am moştenit o listă cu numele numeroșilor regi care au condus Mesopotamia antică. Printre aceştia, unul dintre cele mai cunoscute personaje este Ghilgameș.

Povestea sa a luat naștere în Sumerul antic, leagănul civilizației. El a trăit în Mesopotamia antică, între râurile Tigru și Eufrat (în prezent în Irak).

Ghilgameș este probabil primul supererou din istorie. El a dobândit faima mai ales ca protagonist al poveştii sumeriene cunoscute sub numele de „Epopeea lui Ghilgameș”.

Se crede că Epopeea lui Ghilgameș are o vechime de aproximativ 4.500 de ani (scrisă în jurul anilor 2150 – 1400 î.Hr.). Este cea mai veche scriere literară păstrată a umanității. S-au păstrat, lacunar, pe 12 tăblițe de lut, în biblioteca regelui asirian Assurbanipal de la Ninive.

Potrivit mitului, la solicitările cetățenilor oprimați din Uruk, zeii le-au trimis acestora o creatură uriașă, un sălbatic, pe Enkidu, pentru a-l provoca la luptă corp la corp pe regele Ghilgameș, care îi tiraniza și le necinstea fiicele.

Dar confruntarea nu s-a terminat cu o victorie clară a nici uneia dintre părți, astfel încât Ghilgameș și Enkidu au devenit prieteni nedespărțiți. Cei doi au călătorit, au fost părtași la nenumărate aventuri, și-au dovedit eroismul și curajul înfruntând creaturi fantastice periculoase, fapte care le-au dus faima peste mări și țări.

Prietenia dintre Ghilgameș și Enkidu era atât de strânsă încât a deranjat divinitățile.

Zeița Iștar, protectoarea Uruk-ului, a încearcat să-i despartă, ispitindu-l pe Ghilgameș cu declarații de iubire.

Când însă acesta o respinge cu agresivitate și trufie, zeița se răzbună, ucigându-i prietenul iubit. Regele se confruntă pentru întâia oară cu pierderea ireversibilă a celei mai dragi ființe și cu implacabilul destin al oamenilor, supuși inevitabil morții.

Neconsolat, puternicul Ghilgameș pleacă în căutarea nemuririi, despre care aflase că fusese acordată de zei, în mod excepțional, unui singur om, înțeleptului Uta-napiștim, supraviețuitorul Marelui Potop, cu care divinitățile pedepsiseră omenirea.

Tradiția despre Uta-napiștim se va regăsi mai târziu în Biblie în relatările despre Noe.

Uta-napiștim îi dă lui Ghilgameș cheia accesului la nemurire, o plantă aflată pe fundul mării. Dar, în final eroul nu va obține nemurirea, el eșuând la testul inițiatic la care fusese supus de zei. Ghilgameș se întoarce în lumea oamenilor, al cărei exponent este, resemnându-se să construiască lucruri la fel de efemere ca el însuși.

Poemul a fost descoperit abia în secolul al XIX-lea. Probabil de origine sumeriană, dar absorbit și adaptat de civilizațiile succesive ale Mediteranei orientale, poemul conține multe elemente mitologice care aveau să apară în literaturile și tradițiile mitologico-religioase ale civilizațiilor ulterioare.

Cine a fost Ghilgameş

Conform relatării sumerienilor, Ghilgameș a fost fiul zeiței Ninsun și al unui preot pe nume Lillah și a fost conducătorul districtului Kulab și al cincilea rege al orașului Uruk în jurul anului 2750 î.Hr.

Ghilgameș era două treimi zeu din partea mamei sale, zeița Ninsun, și o treime om din partea tatălui său.

În mitologia sumeriană, Ninsun este fiica zeităților Anu și Uras. Ninsun a fost, de asemenea, legată de zeități mai vechi, deoarece se crede că este reîncarnarea lor.

Potrivit „Călătoriei lui Pabilsag către Nibru”, Ninsun a fost numită inițial Nininsina.

Potrivit unui vechi text babilonian, Nininsina s-a căsătorit cu Pabilsag lângă malul unui râu și a dat naștere lui Damu în urma uniunii. I-a succedat regelui Lugalbanda și a domnit timp de 126 de ani, iar apoi a lăsat tronul fiului său Ur-Nungal, care a domnit timp de 30 de ani.

Celebrul scriitor Zecharia Sitchin afirmă că „Ninsun venea de pe o planetă din spațiul cosmic și ajunsese pe Pământ ca parte a grupului care venise pentru a extrage anumite minerale necesare pentru supraviețuirea propriei planete.

Copil fiind, Ghilgameș ar fi auzit toate poveștile despre locul de unde venea mama sa și despre toate beneficiile divine pe care le va primi când va deveni rege, așa cum era dreptul său din naștere.

În efortul de a controla comportamentul tiranic al fiului ei, mama lui Ghilgameș a vrut ca acesta să poată vizita planeta ei natală, așa cum îi promisese ca drept de regalitate.

Dar, după ce și-a dat seama că toate rugămințile ei către Enlil pentru ca lui Ghilgameș să i se permită să viziteze planeta lor natală au eșuat (deoarece, prin decretul său, niciun om nu avea voie să părăsească Pământul), mama lui Ghilgameș a decis că acesta avea nevoie de un tovarăș pentru a fi egal și a putea concura în condiții egale.”

Misterul Listei sumeriene încă îi nedumerește pe istorici, deoarece împărtășește câteva fapte bulversante care au legătură cu evenimentele reale.

Ce se întâmplă dacă relatările despre regii din cer se dovedesc a fi exacte şi că zeii cerești chiar au trăit și au domnit o perioadă atât de lungă de timp? Dețineau tehnologia necesară pentru a crește speranța de viață, dovadă perioada de 126 de ani pe care Ninsun a petrecut-o pe tron?”, a mai declarat Sitchin.