S-a aflat secretul lui Călin Georgescu. Cum i-a cucerit, de fapt, pe românii din străinătate: Rămânem fideli
Motivul pentru care românii din diaspora au votat cu Călin Georgescu
Cercetătorii Sergiu Gherghina și Sergiu Miscoiu au purtat 33 de interviuri cu români stabiliți în Germania, Italia, Spania și Franța. Din mărturiile participanților, reiese că mulți dintre ei și-au exprimat votul în favoarea partidelor naționaliste ca o modalitate de a-și arăta nemulțumirea față de coaliția PSD-PNL și față de președintele aflat în funcție.
Potrivit cercetării publicate în Sage Journal, numeroși participanți au caracterizat clasa politică ca fiind profund coruptă, acuzând că aceeași conducători „au păstorit țara timp de trei decenii în mod nedemn“. Pentru emigrați, votul a reprezentat o formă de protest activ, menit să elimine politicienii dăunători și să restabilească influența cetățenilor prin mecanisme democratice, precum referendumurile.
„Statul a intrat în colaps total sub acest guvern, spitalele sunt în ruină, multe școli încă nu au toalete și apă. Pe scurt, nu au realizat nimic”, a precizat unul dintre respondenți.
Accentul pus pe valorile tradiționale, apreciat de unii români
Discursul centrat pe naționalism și religie a rezonat cu o parte semnificativă a alegătorilor, care au fost impresionați de promovarea valorilor tradiționale și a identității naționale românești.
„Diferența dintre români și alte națiuni este că noi rămânem fideli religiei noastre oriunde trăim, acasă sau în străinătate”, spune altul.
Cei care l-au votat pe Călin Georgescu, care a strâns 43% din sufragiile românilor din străinătate, îl vedeau ca pe un lider providențial, capabil să „trezească conștiința națională” a oamenilor.
Sincretismul ideologic al lui, împletind componente ortodoxe, fasciste și mistice, a captat atenția alegătorilor convinși că România traversează o criză spirituală. În rândul acestora, unii îl considerau chiar „un profet trimis de Dumnezeu”.
Alegătorii lui George Simion, mai echilibrați în atitudini, au fost însă captivați de imaginea sa creștin-ortodoxă și de angajamentul de a reuni românii, protejând valorile și tradițiile naționale.
O parte dintre români consideră că UE are un comportament nepotrivit cu privire la România
Un segment al respondenților și-a manifestat nemulțumirea față de modul în care România este tratată în cadrul Uniunii Europene, pe care îl percep ca fiind „injust”. Cu toate acestea, majoritatea au pledat pentru continuarea apartenenței țării la UE.
Surprinzător, alegerile electorale ale respondenților nu au fost determinate în mod semnificativ nici de nivelul de educație, nici de perioada petrecută în străinătate, nici de țara în care locuiesc.
Indiferent de nivelul lor de educație, respondenții au arătat o înțelegere profundă a contextului politic românesc. Mulți dintre ei au justificat plecarea din țară ca o consecință directă a performanțelor slabe ale partidelor tradiționale din ultimele două decenii.
Cercetarea arată că teoriile convenționale despre votul emigranților nu se confirmă în totalitate: sprijinul pentru partidele populiste de dreapta pare să fie motivat mai degrabă de un naționalism activ decât de reacții defensive la globalizare.
Autorii studiului au constatat că nivelul de educație sau gradul de integrare nu influențează semnificativ opțiunile de vot, ceea ce contrazice ipoteza „rataților globalizării”.
În schimb, frustrarea acumulată și nostalgia pentru un trecut idealizat au avut un impact mai mare decât campaniile pe rețelele sociale, platformele precum TikTok funcționând mai degrabă ca mijloace de distribuție, fără să determine în mod direct votul.
Participanții nu au invocat social media drept motiv pentru alegerea lor politică, iar factorii decisivi s-au dovedit a fi nemulțumirile față de establishment, dorința de restaurare a identității naționale și preocupările religioase.
