Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, prezintă la această oră, într-o conferință de presă, concluziile verificărilor realizate de Corpul de Control în cazul crizei apei din Prahova, o situație care a afectat peste o sută de mii de oameni și a generat un scandal politic de amploare. În debutul declarațiilor, ministrul a anunțat o demisie importantă, ca urmare a neregulilor constatate în sistemul de gestionare a resurselor de apă.
Demisia directorului Apele Române, anunțată de ministrul mediului
Diana Buzoianu a confirmat în cadrul conferinței că directorul general al companiei Apele Române, Florin Ghiță, și-a depus demisia de onoare. „Am primit demisia de onoare a directorului general Florin Ghiță”, a spus Diana Buzoianu.
Florin Ghiță fusese numit în septembrie 2025 în fruntea instituției chiar de ministrul Mediului, cu un mandat orientat către transparență și reorganizare. La numirea sa, Buzoianu declara că acesta are „un mandat foarte clar de transparență, un mandat foarte clar de reorganizare”.
Ghiță a avut o carieră în teren, în structurile Administrației Bazinale de Apă Argeș–Vedea și SGA Ilfov–București. „Deci un om care a lucrat în teren, un om care va putea să construiască din nou legătura între ANAR, ABA-uri și SGA-uri. Un om care din 2023 are calitatea de inginer șef al aceleiași Administrații din București–Ilfov”, spunea ministrul în 2025, potrivit Agerpres.
Demisia lui Florin Ghiță vine după alte schimbări operate în conducerea instituțiilor de apă. În trecut, Diana Buzoianu l-a demis pe fostul director al Administrației Naționale Apele Române, Sorin Lucaci, motivând decizia prin pierderea a peste 300 de milioane de euro din PNRR, fonduri considerate vitale pentru infrastructura de protecție la inundații.
De unde a pornit criza apei din Prahova
Criza a izbucnit după ce peste 107.000 de oameni din 13 localități ale județului Prahova și o localitate din județul Dâmbovița au rămas fără apă potabilă timp de mai multe zile. Situația a fost provocată de golirea barajului Paltinu pentru lucrări de decolmatare, combinată cu ploile torențiale din ultimele săptămâni. Turbiditatea apei a crescut atât de mult încât nu a mai putut fi tratată, ceea ce a dus la oprirea furnizării apei în cele 14 localități.
Scandalul a escaladat rapid deoarece oprirea apei s-a făcut fără anunț prealabil, generând tensiuni între instituțiile responsabile. Acuzațiile au mers în toate direcțiile, iar ministrul Mediului a trimis Corpul de Control la compania Exploatare Sistem Zonal Prahova și la Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița. Diana Buzoianu a afirmat că aceste instituții „cunoșteau riscurile, dar nu au anunțat că nu pot gestiona situația”.
Responsabilități politice și acuze publice
În plan politic, situația a provocat reacții vehemente. Mai multe voci din PSD au declarat public că responsabilitatea pentru criză aparține ministrului Mediului, solicitând clarificări și măsuri ferme. Tensiunile s-au amplificat în contextul în care peste o sută de mii de oameni au fost afectați, iar instituțiile locale și centrale continuă să se contrazică în privința vinovaților.
Diana Buzoianu: nu demisionează
În ciuda presiunilor politice, Diana Buzoianu a anunțat ferm că nu își va da demisia. Ea a explicat că problemele din sistemul de apărare și gestionare a resurselor de apă sunt rezultatul a „35 de ani” de neglijență și că nu pot fi reparate în câteva luni. De asemenea, a subliniat rolul autorităților locale:
Ministrul a precizat că instituțiile din teritoriu trebuie să își îndeplinească responsabilitățile, iar la nivel central nu se poate face „micromanagement”.
Conferința ministrului și măsurile anunțate marchează un moment-cheie în gestionarea crizei din Prahova, iar concluziile Corpului de Control vor influența probabil viitoarele decizii administrative și politice în domeniul resurselor de apă.
