Majestatea Sa Margareta, despre Călin Georgescu și suveranismul românesc: Oamenii simt că, deși au dreptul de a vota, nu au puterea de a-și schimba soarta

Luni seara, la Palatul Regal din București, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei României, a abordat în cadrul Serii regale pentru Corpul Diplomatic implicarea lui Călin Georgescu și a curentului suveranist din România. Discursul a subliniat impactul alegerilor recente asupra societății și asupra stabilității instituțiilor democratice, cu atenție specială la influențele externe și la evoluțiile regionale.

Călin Georgescu și curentul suveranist românesc, explicat de Majestatea Sa Margareta

În cadrul Searii regale, Majestatea Sa Margareta a menționat implicarea lui Călin Georgescu în contextul alegerilor recente, subliniind fenomenul suveranist și atracția unor segmente ale populației pentru curente politice care promit o ruptură cu trecutul. Aceasta a explicat că aceste tendințe nu sunt specifice doar României, ci se regăsesc în mai multe state europene, reflectând dorința cetățenilor de a experimenta noi forme de guvernare.

„Oamenii simt că, deși au dreptul de a vota, nu au puterea de a-și schimba soarta. De aceea, ei se simt atrași de curente politice care promit o ruptură completă cu trecutul”, a spus Majestatea Sa.

Custodele Coroanei a punctat că, deși unele grupuri politice propun soluții rapide și fără costuri evidente, cetățenii caută, în același timp, lideri și abordări noi care să ofere transparență și eficiență. În acest cadru, Călin Georgescu și curentul suveranist au intrat în atenția publică, ca parte a unei dinamici politice mai largi ce implică întregul continent.

Alegerile din România și Republica Moldova, teste pentru democrație

Majestatea Sa Margareta a făcut o radiografie a alegerilor din România și Republica Moldova, descriindu-le ca procese esențiale pentru evaluarea stabilității democratice.

„Desigur, am trecut anul acesta și prin schimbări politice profunde, precum alegerile din mai în România și alegerile parlamentare din septembrie din Republica Moldova. Ambele au fost considerate – și așa au și fost – examene decisive, nu doar pentru clasa noastră politică, ci și pentru temelia sistemului nostru democratic. Și, în linii mari, examenele au fost trecute cu succes.

Așa cum am subliniat anul trecut, ceea ce s-a întâmplat în România în timpul alegerilor din 2024 și 2025 nu a fost ceva nou. Oamenii simt că, deși au dreptul de a vota, nu au puterea de a-și schimba soarta. De aceea, ei se simt atrași de curente politice care promit o ruptură completă cu trecutul și care oferă presupuse soluții care nu implică niciun cost. Dar, chiar și oamenii care nu sunt atrași de acest fel de curente politice vor să vadă fețe noi și să experimenteze noi feluri de guvernare. Din acest punct de vedere, ceea ce s-a întâmplat în România s-a întâmplat în majoritatea țărilor europene”, a declarat Majestatea Sa.

Ea a subliniat că aceste alegeri au oferit un semnal de avertizare pentru întreaga Europă, evidențiind riscul interferențelor externe și al manipulării electorale prin platformele de social media.

„Ceea ce s-a întâmplat în România în ultimele procese electorale este acum studiat de guverne din întreaga lume; nu am reușit să anticipăm subminarea sistemului nostru electoral, dar am reușit să o înlăturăm”, a completat Custodele Coroanei.

În același timp, alegerile din Republica Moldova au fost prezentate ca o victorie a cetățenilor și liderilor locali, care au menținut orientarea europeană a țării, în ciuda campaniilor externe de destabilizare.

„O semnificativă victorie comună a țărilor noastre au fost alegerile din Republica Moldova, care au asigurat continuarea căii și vocației europene a țării, în ciuda unei campanii similare, finanțată din străinătate, pentru destabilizarea țării și discreditarea procesului său electoral. Aceasta a fost izbânda cetățenilor Republicii Moldova și a liderilor lor. Dar a fost și o izbândă pentru toți românii”, a adăugat Majestatea Sa.

Majestatea Sa vorbește despre războiul din Ucraina și rolul Europei

În discurs, Majestatea Sa a abordat și conflictul din Ucraina, descriindu-l ca un eveniment de amploare cu efecte pe termen lung.

„A durat aproape la fel de mult ca Primul Război Mondial, iar urmele lui vor rămâne mult timp de-acum încolo”, a precizat Custodele Coroanei.

Majestatea Sa a explicat că reconstrucția Ucrainei va necesita eforturi considerabile din partea tuturor națiunilor europene și menținerea legăturilor strânse cu aliații nord-americani.

„Indiferent ce se va întâmpla – fie că va exista un armistițiu, fie că luptele vor continua – reconstrucția Ucrainei va fi o întreprindere uriașă, necesitând sacrificii din partea tuturor națiunilor europene. Iar aceste sacrificii vor fi imposibile fără unitatea europeană și fără menținerea legăturilor puternice dintre Europa și apropiații noștri aliați nord-americani, Canada și Statele Unite”, a spus Majestatea Sa.

Discursul a inclus și observații privind recalibrarea politicilor de apărare europene, subliniind că Europa trebuie să fie un partener responsabil și credibil pentru SUA și Canada.

„Nimeni nu pune la îndoială faptul că europenii ar trebui să contribuie mai mult la propriile măsuri de securitate; surpriza nu este că Statele Unite cer Europei acum o recalibrare a măsurilor de apărare, surpriza este că americanii au fost atât de răbdători cu generații de lideri europeni anteriori, care au ignorat astfel de cereri din partea Washington-ului”, a adăugat Custodele Coroanei.

Tradiția serilor regale și mesajul pentru diplomați

Seara regală pentru Corpul Diplomatic, organizată de Regele Carol I în secolul XIX și reluată după 1989 de Regele Mihai I, a oferit ocazia pentru Familia Regală de a discuta cu diplomații acreditați despre teme de interes național și regional.

Majestatea Sa a subliniat importanța stabilității politice și a responsabilității liderilor în menținerea acesteia, menționând că România, în ciuda tuturor provocărilor, rămâne protejată și prosperă.

Discursul a abordat teme precum suveranismul, influențele externe, securitatea europeană și reconstrucția regională, evidențiind rolul instituțiilor și al liderilor în garantarea continuității și stabilității politice.