Alianța pentru Unitatea Românilor (Alianța pentru Unitatea Românilor) se află pe primul loc în intențiile de vot la alegerile parlamentare, cu un scor de 35%, potrivit unui sondaj realizat de CURS în luna decembrie. Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți,
Intenția de vot la alegerile parlamentare
În scenariul unor alegeri organizate duminica viitoare, AUR ar obține 35% din voturi, detașându-se clar de principalele partide tradiționale. Partidul Social Democrat este creditat cu 22%, iar Partidul Național Liberal cu 19%.
Uniunea Salvați România ar obține 9% din voturi, în timp ce UDMR și SOS România sunt cotate fiecare cu câte 5%. Restul opțiunilor politice cumulează procente marginale.
Potrivit autorilor cercetării, „distribuția intențiilor de vot sugerează o fragmentare accentuată a scenei politice și o capitalizare a nemulțumirii sociale de către formațiunile percepute ca anti-sistem”.
Încrederea în personalitățile politice
Sondajul relevă și un nivel scăzut de încredere în liderii politici analizați. Niciuna dintre personalitățile măsurate nu reușește să întrunească o majoritate clară de evaluări pozitive.
Călin Georgescu este creditat cu multă sau foarte multă încredere de 40% dintre respondenți, însă 54% declară că au puțină sau foarte puțină încredere în el. George Simion întrunește 37% încredere pozitivă, față de 58% evaluări negative, iar Nicușor Dan obține 35% încredere multă sau foarte multă, dar 60% neîncredere.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu niveluri ridicate de neîncredere – 71%, respectiv 70% – în timp ce doar aproximativ un sfert dintre respondenți declară că au încredere în ei. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de respingere, cu 80% evaluări negative și doar 16% pozitive.
Pentru Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă se remarcă un nivel semnificativ de necunoaștere publică, de până la 22%, semn al unei vizibilități încă limitate la nivel național. Per ansamblu, datele indică un deficit de lideri politici percepuți ca fiind credibili și capabili să coaguleze sprijin larg în societate.
Direcția în care se îndreaptă România
Percepția populației asupra direcției țării este covârșitor negativă. Nu mai puțin de 75% dintre români consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Doar 21% apreciază că direcția este una bună, iar 4% nu au o opinie clară.
„Acest dezechilibru major între evaluările negative și cele pozitive indică un nivel ridicat de nemulțumire socială, specific perioadelor marcate de instabilitate și incertitudine”, notează CURS.
Datele cercetării
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față în față, la domiciliul respondenților, în perioada 10 – 19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform celor mai recente date ale INS.
