Călin Georgescu n-a avut nicio șansă. Dezvăluiri noi despre anularea alegerilor. Cum l-au eliminat în 2024

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024 este prezentată într-un documentar ca un moment fără precedent. Materialul urmărește cronologic deciziile instituțiilor și reacțiile din țară și diaspora, cu accent pe candidatul independent Călin Georgescu.

Contextul alegerilor din 2024 și decizia Curții Constituționale de anulare a procesului electoral

Documentarul arată că în data de 6 decembrie 2024, după validarea rezultatului primului tur, în care candidatul independent Călin Georgescu obținuse peste două milioane de voturi, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis anularea întregului proces electoral.

Decizia a venit cu două zile înainte de turul al doilea, programat pe 8 decembrie, când votul în diaspora începuse deja. Potrivit materialului, hotărârea a dus la închiderea secțiilor de votare din străinătate și la reacții emoționale puternice din partea românilor aflați la cozi.

Documentarul surprinde imagini cu români din diaspora care au protestat față de anularea scrutinului. Sunt prezentate reacții de revoltă, lacrimi și gesturi simbolice, precum tăierea documentelor de identitate, ca formă de protest. În țară, subiectul a generat tensiuni politice și acuzații între taberele implicate, iar anularea alegerilor este descrisă ca o lovitură gravă adusă procesului democratic.

„Jos sistemul … noi nu plecăm, vrem să votăm … rușine să vă fie…” / „Stau ca prostul lângă secția de votare și mă uit cum ne fură țara ăștia (plânge) ne-au furat libertatea că-mi vine să țip că nu mai pot. ar trebui să nu mă intereseze pentru că am tot ce-mi doresc aici. Îmi intră în casă o grămadă de bani, lună de lună, nu plătesc nimic. Ar trebui să închid tot și să nu mă intereseze de nimic, dar mă interesează, mă doare de țara noastră (plânge) … ne-au terminat, ne-au nenorocit

Vrem să votăm … libertate … vrem alegeri libere … unul care își taie pașaportul”

Sondajele prezentate înainte de turul doi sunt folosite pentru a susține ideea că Georgescu ar fi avut un avans clar

Potrivit documentarului, înainte de turul al doilea a fost invocat un sondaj SOCIOPOL prezentat la România TV de sociologul Mirel Palada. Acesta ar fi spus că datele arătau un raport apropiat de 2 la 1 în favoarea lui Călin Georgescu, cu valori precum 63 la 37 și, anterior, 60 la 40.

În același pasaj, Palada ar fi susținut că, pe măsură ce cresc atacurile la adresa lui Georgescu și se aliniază mai multe forțe împotriva lui, publicul l-ar percepe mai puternic ca om antisistem, iar legitimitatea lui ar crește.

Mirel Palada, sociolog: „E un sondaj care scoate în evidență că avem un raport de 2 la 1, aproape. 63 la 37 în favoarea lui Calin Georgescu. întărește rezultatul sondajului de duminica atunci cand am obtinut 60 la 40 sondajul de cu o saptamana inainte este un semn de consolidare. Concluzia este simpla.

Cu cat dau mai mult în Calin Georgescu și se aliază mai multe forțe cu atât lumea îl percepe ai puternic drept omul antisistem, singurul care se lupta cu toți și cu atât i se intareste legitimitatea de președinte care urma să reformeze instituțiile și să schimbe 20 de ani de guvernare Basescu-Iohannis și mai ales aproape 30 de ani de guvernare Soros”.

În material, Călin Georgescu este prezentat vorbind despre existența unor forțe globaliste și a unui sistem oligarhic mondial. El ar fi susținut că aceste forțe nu își doresc o societate românească liberă, ci o masă de oameni fără putere, și ar fi spus că nu ar accepta transformarea României într-o colonie.

„Forțele globaliste și sistemul oligarhic mondial care dorește dezumanizarea și răstignirea sufletelor vă garantez că nu vor o societate românească liberă ci vor o masă de sclavi, nu vor familia creștină pentru că asta înseamnă identitatea noastră, nu vor sub nicio formă un stat suveran ci o colonie. 10,09 Cultura noastră nu o doresc pentru că aici este forța noastră. Ei n-au nevoie de România, noi avem nevoie de ea.

Noi avem nevoie de România românilor și trebuie să ne apărăm patria așa cum au făcut-o și strămoșii noștri. În momentul furtunii dezlănțuite în această lume atunci când supraviețuiesc doar curajul voința și credința poporul român și-a găsit resorturile ancestrale de a lupta pentru demnitatea neamului și pentru biruința lui Isus Hristos. Trăiască România”.

Cu asemenea discursuri, Călin Georgescu a devenit rapid incomod pentru capii sorosiști ai Sistemului. Pe 21 noiembrie 2024, în joia de dinaintea alegerilor, generalul Florian Coldea, ajutat de unii agenți ai lui Soros cu care era certat, dar a făcut pace, scapă de interdicția de a părăsi țara. A doua zi pleacă la Paris, în Franța, țara care l-a decorat în 2015 pentru așa-zisele merite deosebite în lupta cu corupția. În 2015 era prim-adjunct al SRI, acum este unul dintre penali. Ironia sorții!

Apar nume și episoade care sunt prezentate ca indicii despre influențe și manevre în culise înainte de decizia CCR

Documentarul îl menționează pe generalul Florian Coldea și afirmă că, pe 21 noiembrie 2024, ar fi scăpat de interdicția de a părăsi țara și ar fi plecat a doua zi la Paris. Materialul amintește și faptul că, pe 24 mai 2024, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă ar fi fost plasați sub control judiciar pe cauțiune într-un dosar în care se vorbește despre o sumă de 600.000 de euro, iar Dumitru Dumbravă este prezentat ca decedat.

Documentarul susține că vizita la Paris și întâlnirile de acolo ar fi rămas neclare și pune în aceeași zonă mențiuni despre vizite ale Elenei Lasconi la Ambasada Franței, despre poziții externe și despre intervenții publice, tratate ca elemente care ar indica implicări.

În material se spune că au apărut controverse legate de voturi mutate ilegal de la Ludovic Orban la Elena Lasconi, iar candidații Cristian Terheș și Sebastian Popescu ar fi sesizat CCR și ar fi cerut anularea turului I. Documentarul arată că președintele Klaus Iohannis ar fi convocat CSAT pe 28 noiembrie, iar ulterior s-ar fi cerut desecretizarea documentelor. Este menționat și faptul că, luni, pe 2 decembrie, CCR ar fi validat turul I, iar apoi, pe 6 decembrie, cu două zile înainte de turul doi, ar fi anulat integral alegerile.

Declarația lui Klaus Iohannis este redată ca justificare oficială, prin invocarea campaniei nedeclarate și a unui sprijin extern

Documentarul include un fragment în care Klaus Iohannis este prezentat spunând că un candidat ar fi beneficiat nelegal de promovare masivă în perioada interzisă de lege și că ar fi declarat cheltuieli zero, deși ar fi rulat o campanie sofisticată.

Tot el este prezentat afirmând că ar fi primit informații de la servicii potrivit cărora campania ar fi fost sprijinită dintr-un stat străin, împotriva intereselor României, și că va rămâne în mandat până la alegerea unui nou președinte.

Klaus Iohannis: „Curtea Constituțională a României decis sa anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele doua zile când conform legii e interzis: sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Încalcă legislația electorală. Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate ca a derulat o campanie sofisticată.

Mai mult, am primit informații de la servicii că această campanie a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave. Eu rămân în mandat pană când va fi ales un nou președinte al României”.

Reacțiile externe sunt prezentate prin mesaje publice ale lui Donald Trump Jr. și prin comentariile lui Elon Musk

Documentarul spune că anularea alegerilor a avut ecouri internaționale și menționează un mesaj al lui Donald Trump Jr. pe X, în care acesta ar fi descris decizia CCR ca pe o încercare de a manipula rezultatul și de a nega voința oamenilor. Sunt prezentate și reacții din România la aceste declarații, inclusiv un mesaj atribuit lui Siegfried Mureșan. În același segment, Elon Musk este prezentat ca punând întrebarea dacă un judecător poate anula alegerile fără a fi considerat dictator.

„Cum poate un judecător să anuleze alegerile și să nu fie considerat dictator?”, s-a întrebat el, retoric, pe platforma sa, X.

Materialul afirmă că, la un moment dat, teza fraudării prin TikTok ar fi fost contrazisă de o descoperire ANAF, potrivit căreia PNL ar fi plătit o campanie online numită „Echilibru și verticalitate”, care l-ar fi promovat pe Călin Georgescu pe TikTok. Documentarul folosește această idee pentru a susține că justificările publice inițiale ar fi fost puse sub semnul întrebării.

Respingerea candidaturii la alegerile din 2025 este descrisă ca „extragerea” lui Călin Georgescu din cursă

Documentarul afirmă că, ulterior, candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 4-18 mai 2025 ar fi fost respinsă. Este redată explicația din material potrivit căreia motivul ar fi fost evitarea unei situații în care CCR ar fi ajuns să anuleze din nou procesul electoral, invocându-se „carențe fundamentale”.

George Simion ar fi promis că îl va numi pe Călin Georgescu premier, dar această promisiune ar fi fost contrazisă de evoluțiile ulterioare. Sunt prezentate mai multe episoade, precum refuzul sprijinului unui alt candidat, declarații despre bugetari, explicații legate de casele de 35.000 de euro descrise ca marketing și lipsa participării la dezbateri. Materialul pune accent pe reacțiile din diaspora, unde oameni ar fi spus că se simt trădați și că au rămas cu o dezamăgire puternică.

Mesajele lui Călin Georgescu vorbesc despre hărțuire politică și despre cererea unei verificări externe a unui raport invocat public

În text sunt incluse fragmente în care Călin Georgescu este prezentat spunând că se consideră ținta unei hărțuiri politice și că justiția nu ar trebui făcută la televizor, ci în conștiința judecătorilor. Tot el este prezentat cerând ca un raport invocat în cancelarii occidentale să fie transmis integral, fără omisiuni, către Casa Albă și către statul Israel, pentru o verificare independentă.

În același pasaj, el este prezentat afirmând că, dacă verificarea confirmă acuzațiile, își asumă consecințele legale, iar dacă nu, își dorește un an 2026 în care adevărul să fie mai puternic decât încercările de acoperire prin afirmații oficiale.

Documentarul menționează apariția unei platforme civice, „Noua Republică”, prezentată ca inițiativă a unor susținători, și vorbește despre posibile repoziționări politice. În același timp, este invocat un sondaj IRES în care 61% dintre respondenți ar fi considerat că anularea primului tur a fost o decizie greșită și că procesul nu a fost suficient de transparent.