Călin Georgescu, pe primul loc. Ar putea ieși președinte fără niciun efort. Au venit cifrele din 2026

Călin Georgescu, cel mai bine poziționat într-un clasament dominat de neîncredere

Călin Georgescu apare pe primul loc în ierarhia încrederii în politicieni, potrivit datelor centralizate de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS, într-o cercetare de opinie desfășurată la nivel național în luna ianuarie 2026. Evaluarea indică faptul că 36% dintre respondenți au o părere pozitivă despre Călin Georgescu, procent care îl plasează înaintea celorlalte figuri politice analizate, fără a-i asigura însă un sprijin majoritar în rândul populației.

În același timp, sondajul relevă o polarizare accentuată a percepției publice, întrucât 60% dintre cei chestionați declară că au o opinie negativă despre Călin Georgescu. Această distribuție a răspunsurilor reflectă un model recurent în actualul peisaj politic, caracterizat de niveluri ridicate de respingere chiar și în cazul liderilor aflați în fruntea clasamentelor de încredere.

Pe poziții apropiate se situează George Simion și Nicușor Dan, care obțin niveluri de încredere de 32%, respectiv 31%. Și în cazul acestora, datele indică o rată a opiniilor negative ce depășește pragul de 60%, ceea ce limitează capacitatea de a coagula un sprijin larg și stabil la nivelul electoratului. Sondajul evidențiază astfel o fragmentare persistentă a preferințelor publice și o dificultate generalizată a liderilor politici de a depăși zona nucleelor proprii de susținători.

Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt evaluați negativ de peste 70% dintre români

Analiza CURS arată că mai mulți actori politici se confruntă cu un nivel semnificativ de respingere din partea populației, situație care se reflectă în procente ridicate de neîncredere. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt evaluați negativ de peste 70% dintre respondenți, indicând o percepție publică defavorabilă, consolidată în timp.

Diana Șoșoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere dintre personalitățile incluse în sondaj, atingând pragul de 80%. Acest rezultat o plasează detașat pe primul loc în ceea ce privește respingerea publică, confirmând o relație tensionată cu o mare parte a electoratului.

În paralel, cercetarea scoate în evidență și un alt fenomen relevant pentru dinamica politică actuală, respectiv gradul ridicat de necunoaștere în cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă. Procentele semnificative de respondenți care declară că nu pot evalua aceste personalități indică o vizibilitate publică limitată la nivel național și o prezență redusă în dezbaterea politică generală.

Instituțiile politice și justiția, printre cele mai slab cotate structuri publice

Evaluarea instituțiilor publice relevă o diferențiere clară între entitățile percepute drept stabile și cele asociate direct cu procesul decizional politic. Armata, Biserica și Pompierii se situează în topul încrederii, cu niveluri de apreciere cuprinse între 61% și 80%, consolidându-și statutul de repere de stabilitate și continuitate în percepția colectivă.

Poliția și Uniunea Europeană depășesc ușor pragul de 50% opinii favorabile, însă rămân într-o zonă de echilibru fragil. Datele indică faptul că, deși nu sunt respinse masiv, aceste instituții nu beneficiază de o încredere solidă și constantă din partea populației.

La polul opus se află instituțiile politice și cele din sfera justiției, care sunt evaluate preponderent negativ. Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, în timp ce Guvernul și Curtea Constituțională înregistrează un nivel de neîncredere de 73%.

Președinția este evaluată negativ de 67% dintre participanții la sondaj. În cazul justiției, cercetarea semnalează efectele campaniei critice din ultimul an, purtată de politicieni împotriva magistraților, în special în contextul dezbaterilor privind pensiile de serviciu.

Detalii metodologice ale cercetării realizate de CURS

Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Colectarea datelor s-a desfășurat prin metoda CATI, respectiv interviuri telefonice asistate de computer, în perioada 14–23 ianuarie 2026.

Eșantionul utilizat este probabilist, multistadial și stratificat, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele obținute au fost validate pe baza celor mai recente statistici ale Institutului Național de Statistică și au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.