A câștigat procesul! Călin Georgescu va fi despăgubit de statul român. Tribunalul a luat decizia

Cristela Georgescu câștigă în instanță după mulți ani de blocaj administrativ
Cristela Georgescu a obținut în instanță o hotărâre care obligă Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, structură din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, să soluționeze un dosar de despăgubire aflat în așteptare de mai bine de 11 ani. Decizia a fost pronunțată de Tribunalul Constanța, după analizarea acțiunii formulate de soția lui Călin Georgescu împreună cu alți șase membri ai familiei.
Dosarul vizează un imobil dintr-o zonă centrală a municipiului Constanța, pentru care procedurile de retrocedare au fost inițiate în urmă cu mai mulți ani. Deși o parte din bunuri a fost restituită în natură, pentru restul proprietății a fost deschisă procedura de compensare financiară, conform legislației în vigoare.
Litigiul a fost deschis în contextul în care Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor nu a emis nici până în prezent o decizie de compensare, deși cererea a fost înregistrată la ANRP încă din noiembrie 2014. Reclamanții au susținut în fața instanței că dosarul este complet și că alte cereri, depuse ulterior, au fost soluționate cu prioritate.
Cristela Georgescu, cunoscută și ca soția fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, a solicitat instanței să oblige instituția statului să respecte termenele legale și să finalizeze procedura administrativă.
Restituirea parțială a proprietății familiei Georgescu și etapa despăgubirilor rămase nesoluționate
În cazul familiei Cristelei Georgescu, o parte a procedurii de restituire a fost finalizată în anul 2017, când Primăria Municipiului Constanța a pus în aplicare o decizie emisă în 2013. Aceasta a vizat un teren și mai multe construcții situate într-o zonă centrală a orașului, bunuri care au fost restituite în natură.
Pentru spațiile locative și suprafețele de teren pentru care restituirea nu a mai fost posibilă, autoritățile au propus acordarea de măsuri reparatorii prin compensare, așa cum prevede legea. Aceste măsuri presupun calcularea unor despăgubiri financiare, etapă care intră în competența Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor.
Deși dosarul a fost preluat de ANRP în urmă cu peste un deceniu, procedura nu a fost finalizată. În acțiunea depusă în instanță în aprilie 2025, reclamanții au arătat că instituția a depășit cu mult termenul legal de soluționare și că lipsa unei decizii afectează dreptul de proprietate.
În fața instanței, reprezentanții CNCI au susținut că dosarul ar necesita completări cu documente suplimentare, precum dovezi ale unor despăgubiri anterioare sau contracte de vânzare-cumpărare, și au invocat dificultăți legate de modul de calcul al compensațiilor.
Argumentele ANRP și rolul unei decizii a Curții Constituționale
Unul dintre principalele argumente invocate de ANRP a fost o decizie recentă a Curtea Constituțională a României, pronunțată în februarie 2025. Prin această hotărâre, Curtea a eliminat din legislație un criteriu important de evaluare a imobilelor supuse retrocedării, respectiv raportarea la categoria de folosință și caracteristicile tehnice de la momentul preluării abuzive.
Anterior deciziei CCR, evaluarea unui imobil se făcea în funcție de situația sa din anul preluării, chiar dacă, între timp, zona sau destinația clădirii s-au modificat radical. Eliminarea acestui criteriu a fost considerată de ANRP drept un factor care blochează procedura de calcul, în lipsa unei norme noi care să îl înlocuiască.
Instituția a susținut că, fără o intervenție legislativă a Guvernului, nu poate stabili un mod corect de evaluare, ceea ce ar crea un blocaj administrativ generalizat în dosarele de compensare.
Motivarea instanței în favoarea Cristelei Georgescu
Judecătorii Tribunalului Constanța au respins aceste argumente și au stabilit că autoritatea este obligată să aplice cadrul legal rămas în vigoare. Instanța a arătat că eventualele erori de calcul pot fi corectate ulterior, pe calea contenciosului, dar că lipsa totală a unei decizii nu este justificată.
În motivare, instanța a făcut referire la jurisprudența Curtea Europeană a Drepturilor Omului, subliniind obligația statului de a acționa într-un termen rezonabil atunci când sunt afectate drepturi fundamentale, spune Fanatik.
„CEDO a subliniat că „atunci când este în joc o problemă de interes general, puterile publice sunt ţinute să reacţioneze în timp util, corect şi cu cea mai mare coerenţă”, atât atingerea respectării bunurilor cât şi lipsa reacţiei trebuie să genereze un just echilibru între cerinţele interesului general al comunităţii şi imperativele de protecţie a drepturilor fundamentale ale persoanei.
În special, trebuie să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul vizat de orice măsură aplicată de stat, inclusiv măsurile care privează o persoană de proprietatea sa”, se arată în motivarea instanței consultată de sursa citată.
Judecătorii au mai reținut că legea prevede un termen de 60 de zile pentru soluționarea cererilor, iar blocarea dosarelor pe perioade de ani de zile nu este compatibilă cu acest cadru legal. Prin hotărârea pronunțată, instanța a admis cererea formulată de Cristela Georgescu și a obligat Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor să finalizeze procedura de soluționare a dosarului.
Decizia Tribunalului Constanța nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.





