Călin Georgescu ar putea prelua cel mai bine cotat partid. George Simion, contestat în interiorul AUR

Potrivit analiștilor, atacurile publice și indirecte ale acestuia indică o posibilă pierdere a controlului intern de către George Simion, într-un moment în care AUR se află pe primul loc în sondaje.

Marius Lulea îl critică public pe George Simion

Marius Lulea, fost prim-vicepreședinte al AUR, fondator din culise al partidului și protector politic al lui George Simion în fazele inițiale ale construcției formațiunii, a devenit în prezent una dintre cele mai incomode voci pentru conducerea actuală. Îndepărtat din funcția de prim-vicepreședinte, Lulea și-a exprimat constant dezacordul față de direcția în care se îndreaptă partidul, folosind ironii și mesaje cu subînțeles, mai degrabă decât atacuri directe.

Cea mai recentă reacție a sa a venit în urma unui gest făcut de George Simion în Statele Unite, unde liderul AUR a tăiat un tort în formă de Groenlanda, decorat cu steagul SUA. Replica lui Lulea, cu tentă geopolitică, a fost publicată pe Facebook și a sugerat, în mod implicit, o critică la adresa poziționării și simbolisticii folosite de Simion.

„Groenlanda e Danemarca. Danemarca e Europa. Europa e România”, a scris Lulea într-o postare pe Facebook.

Simion păstrează încă un avantaj esențial

În paralel, mai multe site-uri care, timp de aproximativ cinci ani, au susținut agresiv AUR și pe George Simion și care făceau parte dintr-o rețea media favorabilă partidului au schimbat brusc direcția editorială. Unele dintre aceste publicații sunt înregistrate direct pe numele lui Marius Lulea sau pe firme apropiate acestuia.

Această reorientare bruscă a unor platforme considerate până recent pro-AUR alimentează ipoteza unui conflict intern major și a unei rupturi între fostul arhitect din culise al partidului și liderul care a ajuns să monopolizeze mișcarea suveranistă.

Consultantul politic Daniel Olteanu a analizat aceste tensiuni tot mai vizibile și consideră că atacurile lui Marius Lulea reprezintă un semnal clar al slăbirii controlului intern exercitat de George Simion. Totuși, scenariul unei înlocuiri rapide a acestuia cu fostul candidat Călin Georgescu este văzut ca o simplă diversiune. În opinia expertului, disputele din AUR trebuie înțelese prin prisma modului de funcționare al partidelor centraliste, în care loialitatea personală, controlul strict al mesajului public și sancționarea rapidă a disidenței sunt elemente definitorii.

Daniel Olteanu subliniază că, în astfel de formațiuni, atunci când o figură importantă critică public liderul, miza depășește orgoliile personale și indică existența unor nemulțumiri interne care au trecut de pragul fricii de a pierde accesul la resurse și poziții. Cu toate acestea, George Simion păstrează încă un avantaj esențial: capacitatea de a canaliza nemulțumirea socială și energia protestatară, elemente care constituie principalul combustibil politic al AUR și care mențin partidul relevant în spațiul public.

„Conflictul Lulea–Simion trebuie citit în cheia specifică a partidelor centraliste: ele funcționează pe un amestec de loialitate personală, control strict al mesajului și sancțiune rapidă pentru disidență. De aceea, când un nume greu critică public liderul, miza nu e doar orgoliul, ci semnalul că în interior există nemulțumiri care au trecut de pragul fricii de a pierde accesul la resurse și poziții”, a spus Daniel Olteanu pentru Ziare.

Daniel Olteanu spune că scenariul înlocuirii lui Simion cu Georgescu este nerealist

Analistul arată însă că problema reală pentru Simion este bilanțul politic acumulat după mai multe cicluri electorale, caracterizate atât de creșterea vizibilității, cât și de înfrângeri și controverse. În astfel de partide, plata acestui bilanț nu se face prin dezbateri doctrinare, ci prin contestarea liderului în termeni de eficiență și capacitate de a funcționa ca locomotivă electorală. O înlocuire imediată a lui Simion este considerată puțin probabilă, fiind mai plauzibil un scenariu de repoziționare graduală, în care liderul își păstrează funcția, dar își pierde monopolul asupra mesajului și este nevoit să împartă scena cu figuri mai articulate și mai credibile pe anumite teme, cu un background tehnic superior. Această evoluție i-ar afecta autoritatea, chiar dacă nu și statutul formal, întrucât apariția mai multor voci credibile într-un partid populist îl face pe lider comparabil, iar comparația nu îl avantajează.

„În cazul de față, criticile lui Marius Lulea la adresa lui George Simion sunt un episod important de conflict intern. Simion are încă un avantaj major: rămâne portavocea cea mai puternică pentru un segment de nemulțumire socială și pentru energia protestatară, adică exact combustibilul care ține AUR relevant. Problema lui este bilanțul politic: după cicluri electorale în care partidul a acumulat vizibilitate, dar și înfrângeri și controverse, apare inevitabil factura internă. În astfel de formațiuni, factura nu se plătește prin dezbatere doctrinară, ci prin contestarea liderului ca eficiență și ca locomotivă electorală. Înlocuirea imediată a lui Simion nu este, totuși, scenariul cel mai probabil. Mai plauzibilă este o repoziționare graduală, în care liderul își păstrează funcția, dar își pierde monopolul asupra mesajului și începe să împartă scena cu figuri mai articulate și mai credibile pe anumite teme, cu un background tehnic mai bun. Asta îl lovește exact unde contează: nu la nivel de statut intern, ci la nivel de autoritate. Când partidul are mai multe voci credibile, liderul populist devine comparabil, iar comparația nu îl ajută pe Simion”, a mai spus Daniel Olteanu pentru sursa menționată.

În acest context tensionat, numele lui Călin Georgescu a reapărut în spațiul public ca posibil înlocuitor al lui George Simion. Daniel Olteanu consideră însă această ipoteză nerealistă și utilă doar ca instrument de diversiune. Revenirea lui Georgescu în AUR ar crea un nou pol de putere, lucru nedorit de actorii interni, iar relația dintre acesta și Simion este una conflictuală, cei doi fiind competitori direcți pentru dominarea aceluiași bazin electoral suveranist.

„În acest cadru, ideea „Călin Georgescu la conducere” trebuie tratată ca scenariu de diversiune. Deja Simion are parte de personaje care îi contestă autoritatea nu explicit, ci implicit, prin propriul background profesional și capacitate de a livra un discurs bine fundamentat din punct de vedere tehnic. Întoarcerea lui Georgescu în AUR aduce un nou pol de putere pe care nu și-l dorește nimeni. Iar relația dintre Georgescu și Simion nu este una bună, sunt adversari pentru dominarea bazinului electoral suveranist”, a încheiat Daniel Olteanu.

Tensiunile din AUR apar pe fondul unui climat social foarte negativ

Tensiunile din AUR apar pe fondul unui climat social foarte negativ, reflectat de datele celui mai recent sondaj CURS, realizat la nivel național în luna ianuarie 2026. Potrivit acestuia, AUR este cotat cu 35% din intențiile de vot, situându-se detașat pe primul loc, urmat de PSD cu 23%, PNL cu 18% și USR cu 10%. UDMR și SOS România ar obține câte 5%, iar Partidul Oamenilor Tineri și alte formațiuni aproximativ 2% fiecare.

„Sondajul de opinie realizat de CURS la nivel naţional, în luna ianuarie 2026, surprinde un climat social dominat de pesimism, neîncredere şi aşteptări economice negative. Rezultatele indică o continuitate a stării de nemulţumire publică de la finalul anului 2025, cu accent pe deteriorarea percepţiilor privind direcţia ţării, funcţionarea instituţiilor şi evoluţia nivelului de trai”, au transmis reprezentanţii CUSR într-un comunicat.

În clasamentul încrederii în liderii politici, Călin Georgescu se află pe primul loc, cu 36% opinii pozitive, însă cu un nivel ridicat de opinii negative, de 60%. El este urmat de George Simion, cu 32%, și de Nicușor Dan, cu 31%. Ciprian Ciucu și Sorin Grindeanu sunt la egalitate, cu 26% încredere, depășindu-l cu trei procente pe Ilie Bolojan. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai mare nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă, sondajul indică un nivel ridicat de necunoaștere publică, semn al unei vizibilități limitate la nivel național.

„Acest raport profund dezechilibrat confirmă persistenţa unui sentiment colectiv de frustrare şi lipsă de încredere în evoluţia generală a ţării”, au transmis oficialii CURS.

Percepția populației asupra direcției în care se îndreaptă România este covârșitor negativă. 76% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, doar 19% apreciază că direcția este una bună, iar 5% nu au o opinie clară. Rezultatele confirmă persistența unui sentiment colectiv de frustrare și lipsă de încredere, prezent încă de la finalul anului 2025, accentuat de așteptări economice negative și de percepții critice privind funcționarea instituțiilor și nivelul de trai.

„Aceste rezultate indică o ruptură între cetăţeni şi instituţiile asociate cu decizia politică şi actul de guvernare”, subliniază realizatorii sondajului.

Evaluarea instituțiilor arată o polarizare puternică între cele percepute ca stabile și cele asociate deciziei politice. Armata se află pe primul loc în topul încrederii, urmată de Biserică, Pompieri și Poliție, cu procente de încredere cuprinse între 61% și 80%. Uniunea Europeană și Poliția depășesc ușor pragul de 50% opinii pozitive. La polul opus, Parlamentul și Justiția sunt respinse de 75% dintre respondenți, Guvernul și Curtea Constituțională de 73%, iar Președinția de 67%, indicând o ruptură profundă între cetățeni și instituțiile politice și ale statului.

„Distribuţia intenţiilor de vot reflectă o fragmentare politică accentuată şi o capitalizare a nemulţumirii publice de către partidele percepute ca alternative la sistemul actual”, arată comunicatul.

Sondajul CURS a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de respondenți, populație adultă rezidentă din România, cu vârsta de peste 18 ani. Datele au fost colectate prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026. Eșantionul a fost probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele au fost validate pe baza ultimelor statistici ale INS și ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului.