Francezul care a Înviat Armata Română în Primul Război Mondial: Generalul Henri Berthelot

În haosul Primului Război Mondial, România a intrat în conflict cu ambiții mari, dar a suferit înfrângeri devastatoare în 1916. Țara a pierdut două treimi din teritoriu, capitala București a fost ocupată, iar armata era pe punctul de a se dezintegra. În mijlocul acestei crize, un general francez, Henri Mathias Berthelot, a fost trimis într-o misiune aparent imposibilă: să reconstruiască și să revitalizeze Armata Română. Prin eforturile sale, Berthelot nu doar a salvat armata, ci a contribuit decisiv la supraviețuirea României ca națiune suverană. Povestea sa este una de reziliență, diplomație și strategie militară, care a lăsat o amprentă adâncă în istoria românească.

Contextul Intrării României în Război

România, un regat tânăr și ambițios, a rămas neutră la începutul Primului Război Mondial, declarându-se independentă față de Puterile Centrale, cu care avea alianțe formale. În august 1916, după negocieri secrete cu Antanta (Franța, Marea Britanie și Rusia), România a declarat război Austro-Ungariei, visând la unirea cu Transilvania, Bucovina și Basarabia. Armata română, condusă de generali ca Constantin Prezan și Alexandru Averescu, a invadat Transilvania, întâlnind inițial rezistență slabă.

Însă, contraofensiva Puterilor Centrale – condusă de generali ca Erich von Falkenhayn și August von Mackensen – a fost fulgerătoare. Atacați din toate direcțiile, inclusiv de Bulgaria la sud, românii au suferit pierderi masive. Până la sfârșitul anului 1916, Bucureștiul a căzut, iar familia regală, administrația și rămășițele armatei s-au refugiat la Iași, în Moldova. Epidemia de tifos a decimat trupele, iar ajutorul rus promis a fost inconsistent. Situația era disperată: armata română, cu peste 800.000 de soldați inițial, era redusă la mai puțin de jumătate, prost echipată și demoralizată.

În acest moment critic, Franța, aliată cheie a României, a decis să intervină. Generalul Henri Berthelot, un veteran al Bătăliei de pe Marne din 1914, a fost ales să conducă Misiunea Militară Franceză în România. El a ajuns la București pe 3 octombrie 1916, dar curând s-a mutat la Iași, unde a preluat oficial comanda pe 16 octombrie.

Cine Era Henri Berthelot?

Născut pe 7 decembrie 1861 la Feurs, în Franța, Henri Mathias Berthelot provenea dintr-o familie modestă. A urmat Academia Militară Saint-Cyr, absolvind în 1883, și a avut o carieră ilustră în armata franceză. A servit în Indochina, Algeria și Maroc, unde s-a remarcat prin abilitățile sale organizatorice. În Primul Război Mondial, Berthelot a fost șef de stat major al generalului Joseph Joffre, contribuind la victoria de pe Marne, care a oprit avansul german spre Paris.

Berthelot era un strateg pragmatic, cu un simț acut al diplomației. Când a fost numit în România, misiunea sa părea sinucigașă: să reconstruiască o armată învinsă, într-o țară ocupată parțial, cu resurse limitate și sub amenințarea constantă a inamicului. Totuși, el a acceptat provocarea, aducând cu sine o echipă de 400 de ofițeri francezi, aviatori și personal medical. Regele Ferdinand I al României i-a acordat acces direct, numindu-l inspector general al armatei.

Când a văzut starea armatei române, Berthelot ar fi exclamat ceva de genul: “Cum naiba au luptat acești oameni până acum?” – reflectând lipsa de echipament modern, antrenament inadecvat și organizare haotică. Dar el a văzut potențialul: soldații români erau motivați de idealul național și rezistenți în condiții vitrege.

Reconstrucția Armatei Române: O “Înviere” Militară

Între ianuarie și iunie 1917, Berthelot a supravegheat o reorganizare masivă. Armata a fost redusă la 15 divizii de infanterie și 2 de cavalerie, concentrându-se pe calitate în loc de cantitate. Au fost livrate arme moderne: puști, tunuri, mitraliere, grenade și avioane. Francezii au instruit trupele în tactici de război de tranșee, artilerie grea și aviație. Unități aeriene franco-române au fost formate, iar soldații au fost vaccinați împotriva tifosului, reducând drastic pierderile din cauza bolilor.

Berthelot a insistat pe o restructurare ierarhică: diviziile au fost reduse numeric, dar echipate mai bine. Până în vara lui 1917, armata română avea peste 400.000 de soldați pregătiți, cu artilerie grea și mai multe mitraliere decât inamicul german. El a adaptat strategiile franceze la terenul românesc, inspirându-se din experiența sa de pe frontul vestic.

De asemenea, Berthelot a jucat un rol diplomatic crucial. A negociat cu rușii pentru sprijin, deși revoluția din Rusia din 1917 a complicat lucrurile. El a încurajat recrutarea voluntarilor români din prizonierii austro-ungari din Rusia, deși numărul lor a fost sub așteptări. Regele Ferdinand a promis reforme agrare și electorale pentru a motiva trupele, o idee susținută de Berthelot.

Rezultatul? O armată “înviată” din cenușă, capabilă să reziste și să contraatace.

Victoriile din 1917: Mărăști, Mărășești și Oituz

Eforturile lui Berthelot s-au materializat în vara lui 1917. Armata română, sub comanda generalilor Prezan și Averescu, a lansat ofensiva de la Mărăști pe 24 iulie, recucerind teritorii și oprind avansul german. A urmat Bătălia de la Mărășești (august 1917), unde românii au rezistat eroic atacurilor masive ale lui Mackensen, cu sloganul “Pe aici nu se trece!”. La Oituz, o altă victorie defensivă a consolidat frontul.

Aceste bătălii au fost posibile datorită reformelor lui Berthelot. Fără reorganizare, România ar fi capitulat, iar frontul estic s-ar fi prăbușit mai devreme. Berthelot însuși a comandat ulterior Armata a 5-a Franceză la a Doua Bătălie de pe Marne în 1918, dar contribuția sa în România rămâne emblematică.

Moștenirea lui Berthelot în România

După război, Berthelot a fost onorat ca erou național în România. A primit cetățenia română onorifică, titluri și proprietăți. Multe străzi, școli și sate poartă numele său – de exemplu, comuna Berthelot din Hunedoara. Casa sa din Iași, unde a locuit, este acum un monument istoric. El a murit pe 29 ianuarie 1931, dar legătura sa cu România a durat: în testament, a lăsat moștenire proprietăți Academiei Române.

Berthelot simbolizează alianța franco-română, o prietenie care a salvat națiunea în momente critice. Fără el, Marea Unire de la 1918 ar fi fost imposibilă.

Concluzie

Generalul Henri Berthelot nu a fost doar un militar; a fost un arhitect al renașterii. În fața dezastrului, el a transformat o armată învinsă într-o forță victorioasă, demonstrând că leadership-ul și determinarea pot schimba cursul istoriei. Povestea sa ne amintește de importanța aliaților în momente de criză și de eroismul ascuns al celor care lucrează în umbră. Astăzi, în contextul instabilității globale, lecțiile lui Berthelot rămân relevante: unitatea și pregătirea sunt cheile supraviețuirii.