Moțiunea, intitulată “Diplomația progresistă cu hashtaguri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune “˜da” altora și “˜nu” propriilor cetățeni”, este semnată de 43 de senatori (PACE – Întâi România, AUR și neafiliați).
Documentul, depus săptămâna trecută în plen, fusese anunțat încă din luna ianuarie, perioadă în care Parlamentul se afla în vacanță parlamentară. Pe 8 februarie, Senatul a respins alte trei moțiuni simple, două dintre acestea fiind pregătite tot din ianuarie.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat că, în condițiile respectării regulamentului, sub rezerva avizului Comisiei de politică externă, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple vor avea loc luni, de la ora 16:00. Ședința Comisiei de politică externă este programată pentru luni, de la ora 10,30.
“Politica externă a României nu este un exercițiu teoretic și nu poate fi tratată ca o zonă lipsită de răspundere. Nu este un seminar, nu este un experiment ideologic și nu este un spațiu în care deciziile pot fi luate fără consecințe. Politica externă produce efecte concrete, directe, asupra economiei naționale, asupra sectoarelor strategice și asupra vieții cetățenilor români. În acest context, responsabilitatea pentru pozițiile exprimate de România în cadrul Uniunii Europene aparține direct și personal ministrului Afacerilor Externe, doamna Oana Țoiu. Nu vorbim despre un funcționar anonim și nici despre o rotiță birocratică, ci despre un decident politic cu mandat deplin, care a avut de ales între “˜da”, “˜nu” sau “˜ne abținem”. Doamna Țoiu a ales să spună “da\” Acordului UE – Mercosur”, se arată în textul moțiunii.
Semnatarii documentului susțin că decizia, “luată fără consultare interministerială reală, (…) nu a fost o eroare tehnică și nu a fost o scăpare procedurală, ci a fost o opțiune politică asumată, cu efecte economice profunde și negative pentru România”.
“Acordul UE – Mercosur este un acord structural asimetric. El favorizează economiile puternic industrializate și lovește direct statele cu sectoare agricole extinse și vulnerabile. România se află exact în această categorie. Agricultura nu este un sector marginal al economiei românești, ci un pilon de stabilitate economică, socială și alimentară. Prin susținerea acestui acord, fermierii români sunt expuși unei concurențe neloiale din partea unor produse provenite din state care nu respectă aceleași standarde de mediu, siguranță alimentară și costuri de producție impuse agricultorilor români. În timp ce state industriale precum Germania și țările nordice obțin avantaje clare din exportul de utilaje și produse industriale, România riscă pierderi masive în agricultură, falimente, abandonarea terenurilor și o dependență crescută de importuri alimentare\”, se detaliază în moțiune.
Semnatarii moțiunii pentru care Acordul Mercosur a fost \”un test strategic ratat pentru România\” o acuză pe Oana Țoiu că “a ales să transforme funcția de ministru al Afacerilor Externe într-o tribună de activism ideologic”.
“În timp ce state precum Franța s-au opus, iar Belgia a adoptat o poziție prudentă, România a ales să susțină acordul fără a negocia și fără a utiliza pârghiile politice disponibile. Abținerea României ar fi fost suficientă pentru a bloca adoptarea acordului. Nu este o metaforă și nu este o exagerare. Este o realitate matematică. România a avut o oportunitate reală de influență și a ales să nu o folosească. Din acest motiv, România apare din nou nu ca negociator, ci ca executant. Nu ca stat care își apără interesele, ci ca elev silitor care ridică mâna primul și spune “˜da”, sperând că va fi apreciat”, precizează inițiatorii.
Senatorii AUR și PACE Întâi România subliniază că fermierii români ar pierde prin Acordul UE – Mercosur.
“România nu are nevoie de miniștri care dau lecții ideologice și transformă politica externă într-un exercițiu de activism. România are nevoie de miniștri care negociază dur, care consultă toate ministerele relevante și care înțeleg că, uneori, a spune “nu” este dovadă de maturitate politică, nu de izolare. Această moțiune nu este despre persoana Oanei Țoiu ca individ. Este despre rolul ei ca ministru și despre un mod greșit de a face politică externă, un mod ideologic progresist, rupt de realitatea economică a României. Când un ministru ignoră agricultura, nu consultă Guvernul și confundă diplomația cu activismul, Parlamentul României nu are voie să tacă”, se mai arată în moțiune
