Avocatul Adrian Cuculis a depus un denunț penal la DNA, acuzând modul în care Oana Țoiu a gestionat situația românilor blocați în zonele de conflict, dar și decizia pe care este acuzată că a luat-o pentru a o opri pe Irina Ponta, fiica minoră a lui Victor Ponta, să ajungă în țară.
Potrivit denunțului Irina Ponta, care se afla la consulatul României din Dubai în plină situație de criză, nu ar fi fost lăsată să urce într-un zbor de repatriere organizat de statul român. În mod normal, în astfel de situații de urgență, statul român are obligația să acorde protecție consulară cetățenilor săi și să faciliteze întoarcerea lor acasă. Mai ales atunci când vorbim despre persoane vulnerabile, cum este cazul minorilor.
Avocatul susține că adolescenta se afla deja în custodia consulatului român și că ar fi trebuit să fie inclusă pe lista de pasageri ai primului zbor disponibil. Totuși, acest lucru nu s-a întâmplat. Motivul invocat ar fi fost faptul că tânăra nu era înregistrată în sistemul electronic e-consulat. Avocatul consideră însă că această explicație nu este suficientă, deoarece legea permite acordarea protecției consulare și în afara procedurilor administrative obișnuite atunci când există situații de urgență.
„O decizie luată pentru imagine”
Partea cea mai controversată a denunțului este afirmația că refuzul de a permite îmbarcarea ar fi fost justificat intern prin faptul că situația ar putea crea o „vulnerabilitate de imagine” pentru ministrul de Externe. Potrivit avocatului, dacă această informație se confirmă, ar însemna că decizia nu a fost luată pe criterii legale sau umanitare, ci pentru a evita o eventuală problemă de imagine publică.
În acest context, Cuculis susține că fapta ar putea întruni elementele infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de Codul Penal, mai ales dacă se va demonstra că drepturile unei persoane au fost încălcate printr-o decizie administrativă. În denunțul depus la procurori, avocatul a solicitat mai multe verificări pentru a clarifica modul în care au fost luate deciziile în timpul operațiunii de repatriere.
Printre acestea se numără:
- analiza corespondenței dintre Ministerul Afacerilor Externe și consulatul din Dubai
- audierea consulului general
- verificarea listelor de pasageri ale zborurilor de repatriere
- analiza comunicărilor interne dintre minister și misiunile diplomatice
Cuculis cere ridicarea imunității Oanei Țoiu
De asemenea, avocatul cere ridicarea imunității ministrului pentru a permite efectuarea unor percheziții informatice și pentru a stabili exact cine a luat decizia finală.
„Fapta săvârșită de către faptuitoarea Oana Țoiu imbracă tipicitatea faptei prevăzute și pedepsite de art. 297 alin. 2 Cod penal, cu trimitere la art. 13 indice 2 din Legea 78/2000:
Art. 297 Cod penal – Abuzul în serviciu: (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act prevăzut de o lege, o ordonanţă a Guvernului, o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplineşte cu încălcarea unei dispoziţii cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.
Legea 78/2000 – Art. 132: În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”, susține avocatul Cuculis.
