Cea mai dură încercare pentru Oana Țoiu! După DECIZIA OFICIALĂ care a schimbat totul, a apărut și persoana care i-a dat LOVITURA DECISIVĂ

O acuzație extrem de serioasă planează asupra conducerii Ministerului Afacerilor Externe. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a fost reclamată la DNA într-un dosar ce vizează presupuse fapte de abuz în serviciu, în legătură cu modul în care ar fi fost gestionată repatrierea românilor aflați în Dubai după izbucnirea conflictelor armate din zonă. Denunțul a fost depus de avocatul Adrian Cuculis, care solicită și ridicarea imunității ministrului pentru continuarea cercetărilor.

Avocatul a anunțat că marți a înregistrat la DNA – Structura Centrală o plângere care o vizează direct pe șefa diplomației române. Demersul are la bază suspiciuni legate de felul în care ar fi fost coordonată repatrierea cetățenilor români surprinși în Dubai în contextul tensiunilor militare și al incidentelor armate din regiune.

Potrivit lui Adrian Cuculis, sesizarea vizează modul în care ministrul „a dispus, manageriat și implicat în problema repatrierii românilor aflați în Dubai cu ocazia izbucnirii conflictelor armate ce au avut bilanț cu pierderi omenești și vătămări corporale”.

În documentul depus la DNA, avocatul susține că fapta care ar putea fi reținută în sarcina ministrului este abuzul în serviciu, în forma autoratului. El argumentează că, potrivit modului de organizare al Ministerului Afacerilor Externe și atribuțiilor stabilite prin lege, coordonarea activității consulare se face pe verticală, de la ministru către structurile din subordine.

„În disonanță cu alte păreri, apreciez că în raport de modul de organizare al MAE și al responsabilităților și prerogativele conferite de către lege Min. de Externe, fapta de care se poate face vinovată doamna Țoiu este de abuz în serviciu în forma autoratului și nu instigare la abuz în serviciu, având în vedere că toată coordonarea se face vertical de la Ministru spre consulate, conform legii”, a transmis avocatul.

În cadrul aceluiași denunț, Adrian Cuculis a cerut și ridicarea imunității ministrului de Externe, considerând că această măsură ar fi necesară pentru a lămuri în detaliu modul în care au fost luate deciziile și transmise instrucțiunile în cadrul ministerului.

Potrivit explicațiilor sale, solicitarea privind ridicarea imunității este legată de necesitatea verificării mijloacelor de comunicare folosite de ministru, pentru a putea fi stabilit cu exactitate cum s-a desfășurat comunicarea cu nivelurile inferioare din instituție în timpul gestionării situației de criză.

În argumentația depusă la DNA, avocatul face trimitere la evenimentele din 28 februarie 2026, când, potrivit informațiilor invocate de acesta, Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice către zone din Dubai și Abu Dhabi. El susține că aceste atacuri ar fi vizat inclusiv zone sensibile, precum aeroportul internațional din Dubai, dar și clădiri și infrastructuri civile sau turistice importante.

Cuculis arată că, deși la început informațiile au fost privite cu scepticism în spațiul public, bilanțul ulterior al evenimentelor ar fi indicat peste 100 de răniți și patru persoane decedate, majoritatea în Dubai. În opinia sa, incidentele produse apoi în zilele de 1 și 7 martie ar fi confirmat existența unui conflict militar serios, ceea ce ar fi impus activarea rapidă a mecanismelor de protecție și evacuare pentru cetățenii români aflați în zonă.

Avocatul afirmă că, în acel context, autoritățile române ar fi trebuit să pună în mișcare procedurile de criză necesare pentru repatrierea persoanelor aflate în pericol, în special a celor vulnerabile.

În sesizarea formulată, el susține că, potrivit reglementărilor în vigoare și structurii ierarhice a MAE, celula de criză și structurile consulare aflate în subordinea ministrului aveau obligația să stabilească modul de evacuare a cetățenilor români în funcție de criterii clare de vulnerabilitate, inclusiv în cazul minorilor, persoanelor cu handicap sau al altor categorii vulnerabile prevăzute de lege.

„În acest context, conform reglementărilor aflate în vigoare și în funcție de ierarhizarea Ministerului Afacerilor Externe, în fruntea căruia se afla făptuitoarea Țoiu Oana Silvia, pe filiera consulară și în subordinea directă a acesteia, aveau obligația așa cum vom arăta, să stabilească în cadrul celulei de criză din cadrul MAE și ulterior în secțiile consulare, modul de evacuare al cetățenilor români în funcție de criteriile interne de vulnerabilitate”, se arată în document.

Un alt punct sensibil invocat în denunț privește lipsa de transparență în stabilirea criteriilor de selecție pentru evacuarea românilor din zona afectată de conflict. Potrivit avocatului, tocmai această lipsă de claritate ar fi generat controverse puternice în spațiul public.

Momentul care ar fi amplificat scandalul a fost cel în care s-a aflat că un minor de 17 ani ar fi fost refuzat la îmbarcarea într-un avion care s-a întors ulterior la București cu 14 locuri libere. În opinia lui Adrian Cuculis, acest episod a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la modul în care au fost aplicate criteriile de prioritizare și cine a luat, în mod concret, deciziile.

Avocatul susține că acest caz a fost unul care a atras imediat atenția opiniei publice și a generat suspiciuni privind legalitatea modului în care ar fi fost gestionată întreaga operațiune de repatriere.

„Ordinea și criteriile de selecționare și aplicare a prioritizării celor ce urmau să fie evacuați din zona de război s-a făcut total netransparent, iar momentul la care opinia publică a aflat că un minor de 17 ani a fost refuzat la îmbarcarea într-un avion ce s-a întors la București cu o capacitate de 14 locuri goale a fost momentul la care la nivel de spațiu public oricine cu o minimă pregătire juridică își putea da seama că la nivelul M.A.E., prin principalul coordonator în situații de criză, ministrul de Externe, se comisese cel puțin o infracțiune conexă infracțiunilor de corupție”, afirmă acesta.

Astfel, plângerea depusă la DNA deschide un nou episod tensionat în jurul modului în care autoritățile române au gestionat repatrierea cetățenilor aflați într-o zonă de conflict. Rămâne de văzut dacă procurorii vor considera că există suficiente elemente pentru deschiderea unei anchete și pentru continuarea investigațiilor în acest caz.