Construit inițial pentru a produce energie electrică, irigații și pentru a împiedica inundațiile, barajulul Vidraru este cu adevărat impresionant. Înălțimea de 166,6 m și lungimea la coronament de 307 m situează barajul Vidraru pe locul cinci din continent și pe locul 27 din lume. Dacă ar ceda, localități întregi ar fi rase de pe harta țării.
Construcția barajului și a hidrocentralei Vidraru a început în 1960 de către Gheorghiu Dej și a fost finalizată după cinci ani și jumătate, fiind pusă în funcțiunie în 1966, de Nicolae Ceaușescu. La vremea aceea, barajul Vidraru era al cincilea în Europa și al nouălea în lume, între construcțiile similare. A fost o investiție de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60, iar investiția a fost amortizată în 28 de ani.
Scenariile oficiale arata Apocalipsa !
Cu toate astea, dacă barajul ar ceda ar face ravagii, apocalipsa s-ar abate asupra Argeşului. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti, iar oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit de ape în 20 de minute. După cum se ştie, în Argeş se află cel mai înalt baraj din ţară, Vidraru, al doilea ca mărime din România şi al cincilea din Europa. Ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru s-ar sparge, fie din cauza supraîncărcării, în urma ploilor, fie din cauza unui cutremur? Răspunsul oficial al autorităţilor la această întrebare este că barajul Vidraru a fost făcut să reziste la un cutremur de 9 grade Richter şi mai are garanţie încă 55 de ani de acum încolo. Însă, conform “Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, peste Argeş ar veni Apocalipsa.
Localităţi şterse pe pe faţa pământului
Într-un minut, apele ar acoperi Arefu, în patru minute Valea Iaşului şi în 13 comuna Albeştii de Argeş. Iată ce localităţi ar fi şterse de apele de pe harta judeţului, dacă, Doamne fereşte, barajul Vidraru s-ar rupe, dar şi în cât timp. În comuna Arefu, apele scăpate din chinga barajului ar ajunge într-un minut. Aici ar dispărea sub ape cabana „Casa Argeşeană”, ruinele cetăţii Radu Negru şi satele Căpăţâneni-Ungureni şi Căpăţâneni-Pământeni. Ar urma comunele Corbeni şi Valea Iaşului, unde apa ar ajunge în patru minute. În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj pot acoperi centrala Hidroeletrică şi comuna Albeştii de Argeş.
Oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit în totalitate de ape
Temerile că ceva ar fi in neregula la baraj au apărut, din nou, la inceputul acesteui an când Hidroelectrica a anunţat că demarează licitaţie publică internaţională pentru proiectul de Retehnologizare al Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Suma de bani pusa la dispoziţie de statul român pentru aceste lucrari, circa 20 milioane de euro, arata amploarea lucrarilor. Coroborată şi cu anunţurile apocaliptice ale televiziunilor de ştiri care susţin că, in curand, va avea loc marele cutremur, firesc, atât specialiştii în protecţia civila cât și persoane “bune de gură” au lansat diverse scenarii, care mai de care mai horror. Ziarul nsotru a cules zilele acestea informații atât de la ISU, de la specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului cât și de la foști directori ai Hidroelectrica Curtea de Argeș. Astfel, potrivit acestora din urmă, nu se pune problemă că barajul să fie fisurat și nici șanse că acesta să se rupă prea curând.”E drept, ultimele reparații la Vidraru au avut loc acum câteva decenii bune, mai exact în 1975. Ce va pot spune este că nu are cum să fie nicio fisură în structira de beton, am auzit și eu zvonuri de acest gen. Este așa de bine construit încât nici mișcările tectonice nu îl pot face să se fisureze. Practic, acel arc de beton culiseza între pereții stâncoși sau, dacă vreți, se mulează în așa fel încât să nu existe pericol de rupere sau spargere. Totul a fost gândit, nu pentru 10, 20 ci pentru cel puțin 100 ani. Scenarii apocaliptice au fost și vor mai fi dar, părerea mea, doar ISU poate să le facă publice prin date concrete bazate de cifre concrete la care să atașeze și măsuri de lăut în cazurul în care aceste scenarii ar putea deveni realitate”, ne-a declarat Constatin Metehoiu, fost director Hidroelectrica. La rândul sau, reprezentanții Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului spun că prin modul lor de construcție, barajele de genul celui de la Vidraru s-ar putea rupe doar în cazul unor seisme de peste 8 grade pe scară Richter.
