Călin Georgescu, pe locul întâi. Ce cred românii despre liderii politici, viața în România și viitor. Sondaj CURS

Inflația și costul vieții îngrijorează majoritatea românilor

Inflația și costul vieții reprezintă principalele preocupări ale românilor, potrivit unui sondaj CURS realizat în perioada 1–14 mai și publicat duminică. Cercetarea evidențiază un climat general de neîncredere și pesimism în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă România, în timp ce instabilitatea politică a devenit una dintre temele centrale în percepția publică.

Potrivit datelor sondajului, 81% dintre respondenți consideră că inflația și costul vieții sunt cele mai mari probleme ale momentului. Alte dificultăți semnalate de participanți sunt instabilitatea politică, indicată de 59% dintre respondenți, corupția, menționată de 38%, problemele legate de securitatea națională, cu 36%, prețul combustibilului, indicat de 31%, și lipsa locurilor de muncă, semnalată de 21% dintre cei chestionați.

Starea generală de nemulțumire este reflectată și de percepția asupra direcției în care merge țara. Astfel, 82% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 15% apreciază actuala direcție ca fiind una bună. În ceea ce privește viitorul, 44% dintre români se declară mai degrabă pesimiști în legătură cu următorii cinci ani, iar 26% spun că sunt foarte pesimiști. Doar 28% dintre cei intervievați afirmă că privesc viitorul cu optimism.

Rezultatele cercetării arată că percepția negativă asupra evoluției României este aproape generalizată. Peste opt din zece respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar majoritatea populației privește cu neîncredere și pesimism perioada următoare. În același timp, instituțiile centrale ale statului și liderii politici continuă să înregistreze niveluri ridicate de neîncredere, fără ca vreun actor politic să reușească să coaguleze un sprijin majoritar în rândul populației.

În ceea ce privește încrederea în personalitățile politice, niciunul dintre liderii incluși în sondaj nu depășește pragul de 35% la capitolul încredere ridicată. Clasamentul este condus de Călin Georgescu, cu 32% încredere multă și foarte multă, urmat de Nicușor Dan, cu 31%, Ilie Bolojan, cu 25%, și George Simion, cu 23%.

Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu se situează în jurul pragului de 21% în ceea ce privește încrederea publică. La polul opus, Hunor Kelemen, Diana Șoșoacă și Dominic Fritz înregistrează cele mai ridicate niveluri de neîncredere.

Doar 30% dintre români mai au încredere în partidele politice, în timp ce Biserica și Armata rămân instituțiile cel mai bine cotate

Sondajul arată că nivelul de încredere al populației în partidele politice rămâne redus. Potrivit datelor cercetării, 35% dintre respondenți au declarat că au puțină încredere în partidele politice existente, iar 33% au afirmat că nu au deloc încredere în acestea. Doar 30% dintre participanții la sondaj spun că au multă sau foarte multă încredere în actualele formațiuni politice.

În ceea ce privește instituțiile publice, Biserica și Armata continuă să fie cele mai apreciate de către români, înregistrând cote de încredere de 79%, respectiv 76%. Poliția și autoritățile locale depășesc pragul majorității, cu niveluri de încredere de 55% și 53%.

La polul opus se află instituțiile centrale ale statului, care înregistrează niveluri ridicate de neîncredere în rândul populației. Parlamentul beneficiază de încrederea a doar 24% dintre respondenți, Guvernul de 26%, iar Justiția de 20%. Și instituția prezidențială se confruntă cu un nivel modest de încredere, fiind creditată cu 31%.

Metodologie

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.664 de respondenți, reprezentând populația adultă rezidentă din România. Cercetarea s-a desfășurat prin interviuri față în față, realizate la domiciliul respondenților. Marja maximă de eroare este de ±2,4%, la un nivel de încredere de 95%.