ÎCCJ ar putea decide astăzi dacă poate începe judecata în dosarul de lovitură de stat în care sunt vizați Georgescu și Potra

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) este așteptată să decidă joi dacă poate începe judecata pe fond în dosarul în care Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Hotărârea va fi definitivă și va stabili dacă procesul continuă sau dacă dosarul este retrimis la Parchetul General. Instanța supremă a amânat de două ori pronunțarea în acest caz.

Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a stabilit că procesul poate începe, după ce a constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de procurori. Decizia a fost însă contestată, iar dosarul a ajuns la Înalta Curte.

În fața instanței supreme se află 22 de inculpați, printre care Călin Georgescu, Horațiu Potra, fiul acestuia, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra.

Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și de comunicarea de informații false în formă continuată. Horațiu Potra este judecat pentru tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și nerespectarea regimului materiilor explozive.

În aprilie, ICCJ a respins definitiv contestația lui Horațiu Potra față de măsura arestării preventive. În schimb, fiul și nepotul acestuia au fost plasați sub control judiciar, după ce anterior se aflau în arest la domiciliu.

Potra a fost adus în România în noiembrie 2025, după ce a fost localizat în Dubai și a acceptat să fie predat autorităților române.

Acuzațiile procurorilor

Potrivit rechizitoriului, după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, pe 6 decembrie 2024, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit în dimineața zilei următoare cu Horațiu Potra la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov.

Anchetatorii susțin că cei doi ar fi discutat un plan prin care persoane din anturajul lui Potra, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acţiuni violente cu caracter subversiv”, care să deturneze manifestațiile pașnice organizate în acea perioadă.

„Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, au precizat procurorii, potrivit News.ro.

Aceștia susțin că Georgescu ar fi contribuit la consolidarea planului prin contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și prin transmiterea unor mesaje către susținătorii săi.

Conform anchetei, Horațiu Potra ar fi organizat un grup format din 21 de persoane care urma să se deplaseze spre București cu șapte autoturisme pentru a participa la proteste care, ulterior, ar fi trebuit transformate în acțiuni violente.

Arme și materiale pirotehnice găsite la controale și percheziții

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au oprit mai multe mașini în județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în București. În urma controalelor au fost descoperite cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice.

Ulterior, în februarie 2025, anchetatorii au efectuat 47 de percheziții în mai multe județe. La locuința lui Horațiu Potra au fost găsite arme și sume importante de bani ascunse într-un seif amplasat sub podea. La acel moment, Potra a declarat că își „asumă” nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

Separat de acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată într-o altă cauză, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovarea în public a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. În aprilie 2026, el a scăpat definitiv de măsura controlului judiciar.