Marile trădări din trecutul poporului român. Cât l-a costat pe Vlad Ţepeş complotul boierilor şi cum i-a pedepsit Alexandru Lăpuşneanu pe trădătorii săi

Unul dintre primele personaje rămase în istorie pentru actele de trădare a fost Biciclis, getul care le-a arătat cuceritorilor romani locul unde regele Decebal şi-a ascuns fabuloasa comoară. Vlad Ţepeş, Horea, Cloşca şi Crişan, dar şi alte personaje importante din trecutul poporului român au avut de suferit ca urmare a comploturilor celor apropiaţi.

Numele lui Biciclis apare pentru prima dată în relatarea istoricului latin Dio Cassius, despre războaiele daco-romane.

Dacia: Biciclis, getul care i-a îmbogăţit pe romani

Biciclis a fost getul care l-ar fi trădat pe Decebal şi a făcut ca întreaga comoară a regelui dac, ascunsă în timpul invaziei romane, să ajungă în mâinile lui Traian. Povestea relatată de cronicarul latin spune că Decebal a abătut cursul râului Sargeţia cu ajutorul unor prizonieri şi a săpat o groapă în care a ascuns o cantitate impresionantă de aur şi argint, dar şi alte lucruri preţioase care suportau umezeala. A aşezat pietre peste ele, iar apoi a readus râul în albia lui. Cu aceiaşi oameni, Decebal a ascuns în peşteri veşminte şi alte comori. „După ce făcu toate acestea, îi măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă. Dar Bicilis, un tovarăş al său care cunoştea cele întâmplate, fu luat prizonier şi dădu în vileag toate acestea”, afirma istoricul. Legenda spune că, după cucerirea Daciei, romanii au luat o pradă care a totalizat peste 160 de tone de aur şi peste 300 de tone de argint.

Transilvania: primarul care a complotat pentru prinderea lui Horea, aruncat în prăpastie

Horea, Cloşca şi Crişan, capii răscoalei din Transilvania anului 1784, au fost capturaţi, în urma unor acte de trădare, susţin istoricii. Printre personajele aliniate în rândul duşmanilor celor trei a fost Vasile Goia, judele din Vidra de Sus, un primar „câinos la inimă”, după cum era descris în documentele vremii.

Judele „îşi frământă creerul câteva zile până ajunse la hotărârea: «Dacă Horea aude că nevasta sa a fost arestată şi mai ales dacă se va zvoni că Ilina va fi osândiră la moarte, te pomeneşti că va alerga să-şi scape nevasta»; socoteală pe care nu şovăi a şi-o împlini. Pentru a-l prinde ceru de la Cîmpeni 10 jăndari pe care-i ascunse în casa sa, unde era primăria şi temniţa“, afirma profesorul Ionel Gomboş, în studiul „Horea, la Vidrta de Sus“.

Soţia lui Horea fusese adusă la primărie şi schingiuită, conform planului primarului de a-l atrage în cursă pe liderul răsculaţilor. Patimile femeii au durat două zile până când o ceată de iobagi au asaltat primăria, i-au alungat pe jandarmi şi l-au prins pe jude. L-au dus pe marginea unei prăpastii şi i-au pregătit sfârşitul. „Voinicul de lângă el îi făcu vânt trădătorului. Vasile Goia scoase un ţipăt de cumplită groază şi zbură de pe stâncă în prăpastie. O izbitură năpraznică arătă că trădătorul îşi primise pedeapsa pe care o meritase“, concluzionează autorul studiului „Horea, la Vidra de Sus“. Retraşi în pădurile din munţii Gilăului, Horea şi Cloşca au fost prinşi de cătanele austriece cu ajutorul unor iobagi şi ai brigadierilor silvici români, care le-au ştiut ascunzătoare. Şi Crişan, cel de-al treilea lider al iobagilor răsculaţi, a fost capturat în urma unui act de trădare. Crişan s-a spânzurat în închisoare, iar Horea şi Cloşca au sfârşit traşi pe roată.

Ţara Românească: Cei 12 ani de exil ai lui Vlad Ţepeş

Soarta primei domnii a lui Vlad Ţepeş peste Ţara Românească a fost decisă de boierii trădători şi de Matia Corvin. În vremurile tulburi de la mijlocul secolului al cinsprezecelea, Vlad Ţepeş şi fratele său Radu cel Frumos concurau pentru tronul Ţării Româneşti, aplicând strategii diferite. În timp ce Vlad Ţepeş era adeptul luptei anti-otomane, Radu cel Frumos işi declara supunerea faţă de sultanul Mahomed al doilea şi îi atrăgea pe boieri alături de el, oferindu-le prietenia turcilor.

Chiar şi fără ajutorul boierilor, în iarna anului 1461 – 1462, Vlad Ţepeş organizează o campanie armată la sud de Dunăre, în urma căreia mai multe sate au fost pustiite, iar peste 20.000 de turci au pierit sub armele românilor, susţin istoricii. Prevăzător în faţa viitoarelor represalii, Ţepeş se bazează pe ajutorul lui Matia Corvin, rege al Ungariei şi fiu al fostului său aliat Iancu de Hunedoara. Se refugiază în Transilvania, în aşteptarea armatei lui Matia, însă regele ungar îşi întîrzie venirea până în toamna anului 1462.

„Însuşi cronicarul oficial al regelui Matei, italianul A. Bonfini, care cunoştea bine toate acţiunile patronului său, îşi mărturisea nedumerirea cind scria: Regele spunea că se duce în Ţara Românească pentru a elibera din mâinile turcilor pe Dracula, căruia îi dăduse în căsătorie pe o rudă a sa de sânge. Pornind într-acolo, nu ştiu din ce cauză, căci aceasta nimănui nu i-a fost destul de lămurit, l-a luat prins pe Dracula în Transilvania. Cât despre celălalt Dracula (n.a. Radu cel Frumos), orânduit de turci peste acea ţară, l-a confirmat împotriva părerii tuturor”, scria Nicolae Stoicescu, în volumul Vlad Ţepeş, publicat de Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice (1976). Ţepeş a fost trimis în captivitate la Bişegrad, lângă Buda, pentru o perioadă de 12 ani. Unii istorici susţin că motivul deciziei lui Matia Corvin de a-l aresta pe Ţepeş a fost o scrisoare falsificată de boieri, în care Ţepeş şi-ar fi declarat supunerea faţă de sultan şi sprijinul pentru o viitoare campanie a acestuia în Transilvania.

„În ce ne priveşte, considerăm scrisoarea un fals, fie al saşilor din Transilvania, care doreau sa-l convingă astfel pe regele Matia să nu-l ajute pe vechiul lor duşman, fie mai probabil chiar al anturajului regelui, care căuta o justificare pentru gestul lui Matia”, scria istoricul Nicolae Stoicescu.

Moldova: Alexandru Lăpuşneanu şi ospăţul horor cu boierii trădători

În Moldova, Alexandru Lăpuşneanu a domnit la mijlocul secolului al XVI-lea. În 1561 a fost detronat de Despot vodă, în urma unui complot, dar reuşeşte trei ani mai târziu să redobândească tronul ţării, sprijinit de turci, în urma unui război civil crunt. La întoarcerea pe tron, Alexandru Lăpuşneanu a decis să se răzbune crunt pe boierii care l-ar fi trădat. „Alexandru Vodă, dacă s-a curăţit de toată grija dinafară şi a adus-o pe doamnă-sa pre Roxanda şi pe fiii săi din Ţara muntenească, a vrut să se curăţească şi de vrăjmaşii săi cei din casă, pre cari îi presupusese el că pentru viclenia lor a fost scos din domnie. I-a chemat pre obiceiu boierii la curte, care fără nicio grijă de primejdie ca aceea negândindu-se, dacă au intrat în curte, slujitorii, după învăţătura ce-au avut, închis-au porţile şi ca nişte lupi au intrat într-înşii de-i snopia şi îi înjunghia. Nici nu mai alegeau pe cei vinovaţi, ci unul ca altul îi puneau sub sabie. Cădeau mulţi de pre zăbrele afară săreau de-şi frângeau picioarele. Şi au pierit atunci 47 de boieri, fără altă curte ce nu s-a băgat în seamă”, informa Constantin Giurescu, în „Letopiseţul Ţării Moldovei până la Aron Vodă” (1913), citat în volumul „Judecata la români până în secolul al XVIII-lea”.