Marele război al lui Vlad Ţepeş despre care românii n-au auzit şi care lipseşte din manualele şcolare. „Istoria ne oferă mereu surprize“

Mitul lui Dracula şi aureola de domnitor-războinic a lui Vlad Ţepeş stârnesc, în continuare, mare interes. O echipă de istorici din Germania, care se ocupă de 10 ani de studierea domnitorului muntean, a descoperit într-o arhivă din Mantova, Italia, că Ţepeş a purtat un mare război la sud de Dunăre în perioada martie-aprilie 1462, când Mahomed a invadat Ţara Românească.

Între iarna lui 1461 şi luna mai 1462 nu se ştie nimic despre domnitorul Vlad Ţepeş, care a domnit la Târgovişte, în fosta Cetate de Scaun a Ţării Româneşti. Nu se ştie dacă şi-a demobilizat armata sau nu, dar descoperirile istoricilor nemţi arată că în perioada lipsă din cărţile de istorie a avut loc un război important.

“Informaţiile provin din scrisoarea unui anume Cezar din Florenţa către Lodovico Gonzaga. Scrisoarea a fost descoperită de curând în Arhivele Statului din Mantova de către un grup de cercetători germani din care fac parte Albert Weber, vorbitor de limba română şi Adrian Gheorghe, cercetător român stabilit în Germania”, spune istoricul târgoviştean Vasile Lupaşc, cel care a adus în ţară un manuscris vechi legat de viaţa lui Vlad Ţepeş, care era dosit în bibliotecile din Vatican.

Mantova este capitala provinciei cu acelaşi nume, în regiunea Lombardia din nordul Italiei. Mantova a fost unul din centrele importante ale renaşterii fiind condus timp de aproximativ 400 de ani de puternica familie Gonzaga. În 2008, împreună cu micul ora, Sabbioneta, a fost trecut în Patrimoniul Mondial UNESCO.

“Corpus Draculianum”

Scrisoarea cu pricina se pare că nu este una oficială, de cancelarie regală sau domnească şi, pe lângă multe detalii de natură culinară, documentul vorbeşte despre 50 de vase turceşti sosite pe Dunăre, corăbii care au fost distruse de către oastea Ţării Româneşti în frunte cu Vlad Ţepeş. Vasele cărau cherestea necesară flotei şi “industriei” de război otomane.

“Având în vedere numărul mare de vase atacate şi arse de către Vlad Drăculea, putem deduce că desfăşurarea de forţe a fost una impresionantă. De asemenea, există motive întemeiate să credem că au existat şi alte acţiuni militare româneşti menite să consolideze victoriile obţinute în iarna dintre anii 1461-1462 şi să slăbească capacitatea de acţiune a lui Mahomed în zona graniţei cu Valahia”, mai spune Vasile Lupaşc.

Istoricii nemţi au publicat în limba germană o impresionantă lucrare, intitulată “Corpus Draculianum”, lucrare editată în trei volume, ce şi-a propus să adune toate documentele cunoscute până acum despre Vlad Drăculea.

“Despre document am aflat chiar de la cei care l-au descoperit. În vizita dumnealor în România din 2017, ne-am întâlnit şi am discutat mai multe aspecte legate de viaţa şi domniile lui Vlad Drăculea. Lucrarea îşi propune să adune toate documentele cunoscute până acum despre Vlad Drăculea. Sperăm că această extrem de utilă şi de elaborată lucrare să fie publicată şi în limba română. Nu există un motiv ascuns pentru care nu s-a vorbit până acum despre acest episod. Istoria ne oferă mereu surprize şi acest episod este unul recent descoperit. Probabil că va fi menţionat şi în manualele de istorie cât de curând”, crede Vasile Lupaşc.

Tradusă în 76 de limbi

Lucrarea a fost scructurată pe trei capitole mari. Fiecare ediţie a fost tradusă în 76 limbi, printre care turca veche, arabă, persană, greacă, latină, italiană, spaniolă, engleză, franceză, poloneză, cehă, maghiară, sârbă, rusă, veche slavona.

Istoricul târgoviştean va introduce această “filă din istorie” într-o ediţie aniversară a trilogiei scrisă de el – “Răstignit Între cruci”.

“Este un episod care vine să contureze şi mai bine geniul militar al voievodului de la Târgovişte. Anul acesta se împlinesc 10 ani de când am publicat primul volum al trilogiei Răstignit Între cruci. Pregătim o ediţie aniversară care cuprinde şi capitole noi, nepublicate până acum. Bineînţeles că episodul menţionat mai sus, atât de ofertant din punct de vedere literar, se va regăsi în această ediţie aniversară”, mai precizează acesta.

Cine a fost Vlad Ţepeş

Vlad Ţepeş Drăculea (1431-1476) este una dintre cele mai cunoscute figuri de domnitori din Europa de Sud-Est medievală târzie. El a domnit în Ţara Românească în anii 1448, 1456-1462 şi 1476.

Contele “Dracula”, a devenit faimos în 1897, în urma apariţiei romanului lui Bram Stoker. Voievodul Ţării Româneşti a încercat să stabilească regimul autoritar după model oriental şi să conducă o cruciadă împotriva Imperiului Otoman. Un alt aspect care i-a atras faima în întreaga Europă a fost metoda prin care îi executa pe trădătorii de neam sau pe duşmani.

Despre mormântul să nu se ştie nimic sigur. O teorie lansată de italieni şi estonieni în 2014 arată că mormântul lui Vlad Ţepeş nu se află în România, ci în Italia. Ei au cerut autorităţilor din peninsulă să deschidă mormântul aflat într-o mănăstire din Napoli pentru a verifica ipoteza caracterizată de istoricii români drept hazardată şi nerealistă.

Lespedea de pe mormântul lui Matteo Ferrillo, un nobil local considerat ginerele lui Vlad Ţepeş, reprezintă un uriaş dragon, flancat de două steme. O imagine bizară, care i-a condus pe câţiva oamenii de ştiinţă italieni şi estonieni la ideea că acolo ar putea fi înmormântat Vlad Ţepeş.

Istoricii români sunt însă mult mai rezervaţi şi spun că stema de pe mormântul din Napoli era des întâlnită în Europa.

Asta nu îi determină pe arheologii din Târgovişte să excludă varianta ca, la un moment dat, să dea peste mormântul lui Vlad Ţepeş în Curtea Domnească.

“E o supoziţie cum că mormântul lui Vlad Ţepeş se află la Comana, dar nu a fost descoperit niciun mormânt al său până acum. Sperăm să îl descoperim la Târgovişte. Ar exista o posibilitate să se afle sub Turnul Chindiei, la Biserica Paraclis, sau la Mănăstirea Dealu, acolo a existat o biserică foarte veche, cea de dinaintea lui Radu cel Mare. E posibil orice”, ne-a spus Florin Petrică, istoric în cadrul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” din Târgovişte.