România sau Ungaria? A cui este, de fapt, Transilvania, un ţinut atât de controversat. Argumentele istoricilor

Adversitatea de secole dintre români şi maghiari nu este o ficţiune, ci o realitate ce îşi are rădăcinile în ocuparea unui teritoriu. „A cui este Transilvania?“ este o întrebare la care istoricii români răspund într-un fel, în timp ce istoricii maghiari au o cu totul altă poziţie.

Transilvania este şi astăzi motiv de dispută între români şi maghiari, chiar dacă mai mult pe plan politic. În timp ce politicienii iscă diferite conflicte pe acest subiect, oamenii de rând, români şi maghiari, nu-şi doresc altceva decât o convieţuire paşnică, în calitate de cetăţeni ai Uniunii Europene şi membri NATO. Cei mai îndreptăţiţi să spună a cui este de fapt Transilvania sunt istoricii. Şi în rândul lor, însă, părerile sunt împărţite.

“După ce timp de câteva secole în care populaţia majoritară şi-a păstrat identitatea, în ciuda unor politici agresive de deznaţionalizare, e un motiv just pentru a spune că Transilvania este a României. O dată cu încheierea Primului Război Mondial, problema naţiunilor a fost discutată într-un mod deschis, fapt ce a permis constituirea statelor naţionale din această parte a Europei. În Transilvania, ca şi în Basarabia sau Bucovina, populaţia a avut oportunitatea să se exprime prin reprezentanţi, de cele mai multe ori legitimi, asupra unirii cu România.

Adunarea de la Alba Iulia a fost organizată astfel încât, din punct de vedere juridic şi cel al reprezentării, transilvănenii să se poată exprima cu privire la unirea cu România. Din punct de vedere cultural, nimeni nu poate contesta influenţele altor etnii în spaţiul transilvănean, în special cele ale maghiarilor, saşilor sau evreilor, însă populaţia majoritară nu s-a regăsit de-a lungul secolelor sub ocârmuire străină”, susţine istoricul orădean Marius Deaconu

Nu puţini sunt politicienii maghiari sau chiar istoricii maghiari care susţin că Transilvania ar trebui să aparţină Ungariei. Unii istorici unguri susţin că românii sunt urmaşi ai dacilor romanizaţi la sud de Dunăre şi nu la nord de Dunăre, inducând ideea că românii ar avea origine romano-traco-slavă, cu preponderenţa elementului slav, emigrând la nord de Dunăre la începutul sec. al IX-lea, adică înainte de venirea ungurilor în Transilvania. Alţii susţin că, odată cu retragerea aureliană (274 d. Cr.), când împăratul Aurelian i-a mutat pe coloniştii romani din Dacia Traiană în Moesia Inferior (la sud de Dunăre), au plecat cu ei şi dacii de la nord de Dunăre, lucru infirmat de istorici şi chiar de unii istorici unguri.

Astfel, istoricul clujean Ladislau Gyemant susţine că “românii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei de origine romană, menţinuţi în permanenţă pe pământul pe care îl locuiesc, anterior celorlalte popoare (deci şi ungurilor)” şi recunoaşte “caracterul nedrept şi abuziv al sistemului politic instalat ulterior, cu excluderea românilor”.

Istoricul maghiar Kovary Laszlo, în lucrarea sa “Statistica Ardealului”, susţine că „românii sunt urmaşii romanilor colonizaţi în Dacia de împăratul Traian, fiind găsiţi aici de unguri mult mai târziu, prin sec. al IX-lea (955-956)”.

În “Antichităţile Ardealului”, Kovary Laszlo, scrie: “La venirea maghiarilor, Ardealul era locuit de neamul românilor (olah nemzet). De la ei au preluat maghiarii stăpânirea Transilvaniei”.

Szilagyi Sandor preciza, la rândul său: “Nu se poate contesta faptul că românii au deţinut Transilvania cu mult timp înainte de venirea principelui maghiar Tuhutum, care s-a luptat cu valahii lui Gelu în partea de nord-vest a Transilvaniei, cu Glad în Banat şi cu Menumorut în Crişana, căpetenii demne de amintit.”

Csetrenyi Svartics Ignac seria: “Românii trăiau aici (în Transilvania) la începutul domniei lui Arpad. Ei au fost cei cuceriţi de către Tuhutum. De aici, ei (românii) s-au înmulţit foarte mult în regiunea Tisei, în Ungaria.”

Problema Transilvaniei este una sensibilă şi va mai curge multă cerneală până când ea va fi pe deplin lămurită. “Chiar dacă e o problemă sensibilă şi o chestiune generatoare de tensiuni diplomatice, Transilvania reprezintă o regiune care trebuie să fie parte a statului român”, susţine istoricul orădean Marius Deaconu. În ciuda tuturor confliectelor dintre maghiari şi români, trebuie acceptată ideea că popoarele Transilvaniei au un destin comun.