Filistenii, duşmanii de moarte ai evreilor în Vechiul Testament, se dovedesc a fi un popor misterios, pe care arheologii abia acum încearcă să-l descopere cu adevărat. Personaje principale în povestea cu David şi Goliath, aceştia, se pare, au origini europene.
Cu siguranţă toată lumea a auzit de povestea luptei din David şi Goliat, descrisă în Vechiul Testament. Filistenii, neamul din care se trăgea Goliath, este la fel de cunoscut, fiind un popor antic făcut faimos de scrierile biblice.
Evident, fiind mai mereu în conflict cu evreii, „poporul ales„ al Vechiului Testament, filistenii au ajuns peste milenii să aibă o reputaţie de vandali, războinici, idolatrii rău intenţionaţi, pe scurt, personaje negative.
Filistean a devenit sinonimul hulitorului pus pe distrugeri. Dincolo de scrierile biblice şi alte câteva menţiuni egiptene şi asiriene, strict din punct de vedere ştiinţific până acum câteva decenii, despre filisteni nu se ştia nimic.
Nici măcar dacă au existat cu adevărat şi care erau caracteristicile civilizaţiei lor. Abia relativ recent, adică în urmă cu 30 de ani, echipe de arheologi au început să cerceteze cetăţile din Israel şi Palestina descrise în Biblie că ar fi aparţinut filistenilor. Rezultatele sunt uimitoare şi arată o latură diferită a acestor popoare, decât cea descrisă în Scripturi.
Filistenii, un popor problemă
În Vechiul Testament avem cele mai multe date documentare despre existenţa şi faptele filistenilor pe teritoriul de astăzi al Israelului şi al Palestinei. Despre ei se vorbeşte în Deuteronomul, în Ieremia sau Samuel. Textele biblice spun că aceşti filisteni au venit dintr-o zonă numită Caftor, neidentificată încă.
Tot conform tradiţiei biblice, aşa cum este menţionat în Cartea lui Iosua, aceştia ocupau oraşele Ashkelon, Gaza, Ashdod, Gath şi Ekron, numită şi ”Ţara Filistenilor”. Tot din Biblie aflăm că aceştia se închinau la mai mulţi zei, dintre care, principal ar fi fost unul cu trăsături marine, jumătate peşte, jumătate bărbat. Totodată filistenii s-ar fi războit cumplit cu evreii, mai ales că cei dintâi ar fi fost popoare războinice care încercau să cotropească pământurile vecinilor. În Vechiul Testament, filistenii au intrat în conflict şi cu Goliat, cu Saul sau cu David. Cel din urmă i-ar fi şi învins.
Filistenii sunt descrişi ca fiind războinici, cruzi, pasionaţi de petreceri cu multă băutură. Totodată, în Biblie, se menţionează faptul că aceştia, spre deosebire de semiţi şi evrei în special, nu erau circumcişi, semn că proveneau dintr-un alt areal cultural.
Deşi în Biblie sunt cele mai numeroase mărturii legate de filisteni, cea mai veche menţiune a acestora este din Egiptul Antic. Mai precis, din timpul faraonului Ramses al III lea, care în anul 1190 îHr s-a luptat cu ”popoarele mării”, mari uniuni de triburi venite din zona Mediteraniană care au invadat Egiptul. În grupul „popoarelor mării„ s-au regăsit şi aceşti filisteni, numiţi de egipteni ”prst”.
Faraonul a reuşit să respingă această invazie şi a imortalizat victoria pe zidurile templului de la Medinet Habu. O altă menţiune non-biblică a filistenilor este din vremea regelui asirian Adad-nirari al III lea( 810-872 îhr). Acest monarh se lăuda că a colectat tribut din ”Ţara Filistenilor„ şi că aceştia erau vasalii lui. La un moment dat,mai ales după instaurarea Imperiului Neo-Babilonian, al lui Nabucodonosor al II lea( 605-652 îHr), filistenii au dispărut, din punct de vedere documentar, de pe scena istoriei, dar ar fi lăsat drept moştenire, numele de astăzi al Palestinei.
David şi Goliat, doar o legendă ?
Dincolo de mărturiile vremii, din punct de vedere strict ştiinţific despre filisteni nu s-a ştiut mare lucru. Doar ce ne spunea Biblia şi cele câteva referinţe egiptene şi asiriene. Ba chiar au fost specialişti care s-au îndoit de existenţa acestei populaţii. Sunt şi cei care au privit cu scepticism episodul confruntării dintre David şi Goliat. Iar acest lucru se bazează pe cercetările arheologice întreprinse la Ierusalim, cercetări care oferă o altă viziune asupra acestui oraş al lui David, considerat de Scripturi, o adevărată capitală a marelui rege israelit.
„După o sută de ani de cercetări arheologice la Ierusalim, capitala monarhică din scrierile biblice, nu există dovezi clare privind orice construcţie care să poată fi luată în seamă, în secolul X î Hr( n.r. când ar fi trăit David)”, scrie Israel Finkelstein, profesor la Universitatea din Tel Aviv în lucrarea sa ”One God? One Cult? One Nation: Archaeological and Biblical Perspectives”.
Există chiar şi voci care neagă existenţa reală a regelui David. În cazul filistenilor lucrurile au fost şi mai complicate, cu cât aceştia nu au lăsat nimic scris şi nu se cunoaşte niciun fel de limbă ”filisteană” sau un tip de scriere folosit de aceea populaţie. Şi aşa cum arată şi profesorul Deirdre Fulton de la Baylor University, nu cunoaştem lumea din perspectiva vechilor filisteni. Adică ce credeau despre ei, despre lumea ce-i înconjoară, miturile lor fondatoare şi întreaga povestea a neamului lor aşa cum reiese din legendele şi poveştile fiecărui popor. Pe scurt, filistenii sunt un mare mister al lumii antice.
Războinicii veniţi de pe alt continent
Lucrurile s-au schimbat radical odată ce echipe de arheologi şi cercetători specializaţi în lumea mediteraniană şi culturile orientale, au început să cerceteze serios problema filistenilor. Mai precis, au fost deschis şantiere şi expediţii de cercetare în zonele indicate de Biblie că ar fi reprezentat centre de putere ale filistenilor. Au fost efectuate săpături la Ashdod, Ekron şi Tel Qasile.
Dar cele mai ample cercetări arheologice, întinse pe o perioadă de peste 30 de ani au avut loc la Ascalon, în Israel. În acest oraş-port cercetările au început în anul 1985, şi este cunoscută drept expediţia lui Leon Levy. Cele mai importante descoperiri au avut loc în anul 2013, când, la Ascalon a fost descoperit un cimitir al filistenilor. Istoria acestor populaţii a început uşor-uşor să-şi dezvăluie secretele odată cu eforturile specialiştilor.
Coroborând descoperirile arheologice cu sursele documentare, dar şi cu şirul de evenimente din perioda evenimentelor biblice specialiştii au putut trasa câteva ipoteze cu privire la originea şi traseul urmat de filisteni până în zona Israelului şi Palestinei de astăzi. Se bănuieşte că au ajuns pe coastele de sud ale Palestinei în secolul al XII lea, cam în aceeaşi perioadă cu sosirea triburilor israelite, poate de aici şi conflictele pentru disputarea teritoriului. Filistenii, erau un grup de populaţii, cel mai probabil venite din zona Egeeană, adică din Grecia Continentală, poate şi din Creta.
Aceştia au pornit la drum pentru a descoperi noi teritorii odată cu căderea civilizaţiei egeene, în special a civilizaţiei Minoice în Grecia. Originea egeeană a filistenilor este dovedită arheologic de piese de ceramică dar şi expresii artistice, de factură miceniană, pe ruine ale unor construcţii descoperite în cetăţile atribuite filistenilor în Palestina.
Nevoiţi să-şi părăsească locurile de origine, filistenii s-au alăturat „popoarelor mării”, acele triburi venite din zonele mediteraneene, în căutarea de pradă dar şi de teritorii unde să se stabilească. Acest lucru este dovedit şi de inscripţiile şi realizările artistice de pe zidurile templului de la Medinet Habu, din Egipt care comemorează victoria lui Ramses al II lea asupra „popoarelor mării„ şi implicit asupra filistenilor.
Tot la Medinet Habu se pot observa războinicii filisteni, goi de jumătate, cu tiare cu pene sau alte materiale, drept protecţie în zona capului, echipamente specifice luptătorilor de rând din bronzul mediteranian. În drumul lor, filistenii au răvăşit Ciprul, Anatolia şi Siria. Din zona anatoliană ar fi învăţat metalurgia fierului, folosită mai ales la confecţionarea armelor, bronzul rămânând metalul dominant pentru confecţionarea pieselor defensive, precum coifuri, cnemide sau platoşe.
În anul 1190 după asaltul ratat asupra Egiptului, filistenii vor ajunge pe coastele Palestinei, unde-şi vor fi întemeiat mai multe oraşe. Din punct de vedere militar, datorită armelor de fier au reuşit să domine, o bună periadă, celelalte triburi şi populaţii din zonă. Erau popoare războinice, deja cu o bogată experienţă, care mânuiau bine spadele de fier, arcurile, lăcile sau suliţele.
Se presupune că au învăţat să folosească şi carul de luptă. Se bănuieşte că era împărţiţi pe clanuri şi erau conduşi de adevăraţi lorzi ai războiului, după model micenian, oraşele lor reunindu-se în cadrul unei confederaţii mai ales cu rol militar dar posibil şi religios.
În timp, se presupune că au fost asimilaţi în marea de popoare semite, după ce şi-au pierdut potenţa militară dar şi avantajul tehnologic mai ales în faţa asirienilor şi babilonienilor. În plus, cu timpul, triburile israelite au reuşit să se adapteze la rândul lor şi au organizat o rezistenţă eficientă, în faţa noilor veniţi.
O civilizaţie strălucită
Datorită săpăturilor arheologice, mai ales de la Ascalon, în cadrul cimitirului descoperit în 2013, au fost descoperite, arme, bijuterii, piese de ceramică şi alte elemente de civilizaţie aparţinând acestor filisteni.
Specialiştii care au lucrat în sit-ul de la Ascalon sunt convinşi că percepţia asupra filistenilor, indusă de textele biblice este greşită. Erau războinici, dar aparţineau unei civilizaţii sofisticate, din lumea egeeană, net superioară, cel puţin la început, populaţiilor din zonă.
„De fapt, cultura filistenilor era mult superioară oricărei populaţii din zona în care s-au stabilit în secolul al XII lea î Hr”, confirmă, Trude Dothan, co-coordonator al sit-ului de la Ekron, pentru Peter Ford, în ”Christian Science Monitor”, în anul 1991.
Totodată săpăturile din cimitir dezvăluie un stil de viaţă cosmopolit şi luxos, dus de elita filisteană. Cimitirul de la Ascalon are 3000 de ani vechime şi cercetătorii au descoperit camere mortuare, cu rămăşiţele a peste 150 de persoane. Printre artefactele găsite în camerele mortuare se află sticle de parfum, mici amfore frumos decorate, în care probabil se păstra vin sau ulei. Defuncţii, în unele cazuri aveau bijuterii frumoase şi sofisticate, inclusiv inele la degetele picioarelor. Totodată au fost descoperite numeroase arme bine lucrate.
Specialiştii cred că filistenii reuşeau să întreţină un comerţ înfloritor. „Viaţa cosmpolită, din cetăţile lor, era plină de eleganţă şi conectată cu alte zone înfloritoare din estul Mediteranei”, precizează şi Lawrence Stager, cercetător în sit-ul de la Ascalon, pentru Reuters.
În plus, şi în alte sit-uri au fost descoperite blocuri de piatră, cel mai probabil importate, pentru realizarea de temple şi fortificaţii nemaintâlnite în aceea zonă şi deasemenea de factură egeeană. Se pare că şi predilecţia pentru banchete luxoase a filistenilor, descrisă în Biblie, pare să aibă un fundament real, la fel cu rădăcini în lumea egeeană. Pe scurt, filistenilor le plăcea să trăiască în lux, să petreacă şi să poarte război pentru a-şi domina vecinii. Totodată specialiştii au reuşit să facă teste ADN pe rămăşiţele umane descoperite la Ascalon şi în 2016, rezultate au demonstrat că filistenii erau de origine europeană, probabil din Grecia Continentală sau Creta.
