Potrivit unui cercetător de la Oxford, Dumnezeu a avut o soție, Asherah, care, potrivit Cărții Regilor, a fost venerată alături de Yahweh în templul său din Israel.
Dumnezeu a avut o soție, Asherah, care, potrivit unui cercetător de la Oxford, a fost venerată alături de Yahweh în templul său din Israel, conform Cărții Regilor.
În 1967, Raphael Patai a fost primul istoric care a menționat că vechii israeliți se închinau atât lui Yahweh, cât și lui Asherah.
Teoria a căpătat o nouă proeminență datorită cercetărilor făcute de Francesca Stavrakopoulou, care și-a început activitatea la Oxford, iar în prezent este conferențiar senior în cadrul departamentului de Teologie și Religie de la Universitatea din Exeter.
Informațiile prezentate în cărțile, prelegerile și articolele din reviste ale lui Stavrakopoulou au devenit baza unei serii de documentare în trei părți, difuzate în prezent în Europa, în care aceasta discută despre conexiunea Yahweh-Asherah.
„S-ar putea să îl cunoașteți ca Yahweh, Allah sau Dumnezeu. Dar asupra acestui fapt, evreii, musulmanii și creștinii, oamenii marilor religii abrahamice, sunt de acord: există doar unul singur dintre El”, scrie Stavrakopoulou într-o declarație transmisă presei britanice. „El este o figură solitară, un creator unic și universal, nu un Dumnezeu printre mai mulți… sau cel puțin așa ne place să credem”.
„După ani de cercetare specializată în istoria și religia Israelului, am ajuns însă la o concluzie colorată și ceea ce ar putea părea, pentru unii, incomodă, că Dumnezeu a avut o soție”, a adăugat ea.
Stavrakopoulou își bazează teoria pe texte antice, amulete și figurine dezgropate în principal în vechiul oraș canaanit de coastă numit Ugarit, în prezent Siria de astăzi. Toate aceste artefacte arată că Asherah era o puternică zeiță a fertilității.
Potrivit lui Stavrakopoulou, legătura dintre Asherah și Yahweh este explicată atât în Biblie, cât și într-o inscripție din secolul al VIII-lea î.Hr. de pe ceramica descoperită în deșertul Sinai, într-un sit numit Kuntillet Ajrud.
„Inscripția este o petiție pentru o binecuvântare”, împărtășește ea. „În mod crucial, inscripția cere o binecuvântare de la „Yahweh și a Lui Asherah „. Aici era o dovadă care îi prezenta pe Yahweh și Asherah ca o pereche divină. Iar acum au fost găsite de atunci o mână de inscripții similare, toate acestea contribuind la întărirea argumentului că Dumnezeul Bibliei a avut cândva o soție.”
De asemenea, consideră Stavrakopoulou, „este semnificativă și recunoașterea de către Biblie a faptului că zeița Asherah a fost venerată în Templul lui Yahweh din Ierusalim. În Cartea Regilor, ni se spune că o statuie a lui Asherah era adăpostită în templu și că personalul feminin al templului țesea textile rituale pentru ea”.
J. Edward Wright, președinte atât al Centrului Arizona pentru Studii Iudaice, cât și al Institutului Albright pentru Cercetări Arheologice, a declarat pentru Discovery News că este de acord cu faptul că mai multe inscripții ebraice menționează „Yahweh și a Sa Asherah „.
„Asherah nu a fost eliminată în întregime din Biblie de către editorii săi de sex masculin”, a adăugat el. „Au rămas urme de-ale ei și, pe baza acestor urme, a dovezilor arheologice și a referințelor la ea în texte din națiunile limitrofe Israelului și Iudeii, putem reconstitui rolul ei în religiile din sudul Levantului.”
Asherah – cunoscută în Orientul Apropiat antic sub diverse alte nume, cum ar fi Astarte și Istar – era „o divinitate importantă, una care era atât puternică, cât și hrănitoare”, a continuat Wright.
„Multe traduceri în limba engleză preferă să traducă „Asherah” prin „Arborele sacru””, a spus Wright. „Acest lucru pare să fie în parte determinat de o dorință modernă, inspirată în mod clar de relatările biblice, de a o ascunde din nou pe Asherah în spatele unui văl”.
„Mențiunile despre zeița Asherah în Biblia ebraică (Vechiul Testament) sunt rare și au fost puternic editate de autorii antici care au adunat textele”, a declarat Aaron Brody, director al Muzeului Bade și profesor asociat de Biblie și arheologie la Școala de Religie din Pacific.
Se spune chiar că Asherah, ca simbol al copacului, ar fi fost „tăiată și arsă în afara Templului, în acte ale unor conducători care încercau să „purifice” cultul și să se concentreze pe venerarea unui singur zeu masculin, Yahweh”, a adăugat el.
Vechii israeliți erau politeiști, a declarat Brody pentru Discovery News, „doar o mică minoritate venerându-l doar pe Yahweh înainte de evenimentele istorice din 586 î.Hr.
În acel an, o comunitate de elită din Iudeea a fost exilată în Babilon, iar Templul din Ierusalim a fost distrus. Acest lucru, a spus Brody, a dus la „o viziune mai universală a monoteismului strict: un singur dumnezeu nu doar pentru Iuda, ci pentru toate națiunile”.
