Dacă religia creștină nu s-ar fi impus, probabil că astăzi, în Occident, am fi practicat unul dintre numeroasele culte păgâne din epoca romană. Și poate că am fi devotați zeului Mithras.
Astăzi, religia predominantă în Occident este creștinismul, iar motivul are o explicație istorică: aceasta a fost singura religie admisă în Imperiul Roman prin voința împăratului Teodosie I în anul 380.
Dacă nu ar fi existat această impunere (sau dacă nu s-ar fi născut creștinismul), cel mai probabil astăzi am fi fost păgâni și ne-am fi închinat zeului Mithras.
În urmă cu aproape 2.000 de ani, de fapt, Mithraismul era cultul cel mai răspândit printre soldații și oficialii romani. Și tocmai această religie de origine elenistică a fost principalul concurent al creștinismului.
Se spune că acest cult ar fi fost fondat de Mithras însuși, o divinitate de origine persană care și-a impus religia în întreaga Mediterană începând cu secolul al III-lea î.Hr.
Mesajul său avea, ca și creștinismul, o componentă escatologică: el anunța învierea morților și prezența unei Judecăți universale. Spre deosebire de creștinism, însă, era un cult ezoteric al misterelor și nu era deloc incluziv.
Deși religia profesa universalismul, de fapt, nu îi implica pe toți locuitorii republicii și ai imperiului: excludea femeile și era practicată de elite restrânse, deși foarte influente, compuse în principal din militarii armatei și, în parte, din „birocrații” regatului sau din administratorii locali.
În locurile de cult, Mithras era adesea reprezentat în actul de ucidere a unui taur (simbolizând victoria Binelui asupra Răului), dar riturile sunt în mare parte necunoscute și nu au dat naștere la difuzarea unui corp de scripturi revelate: puținele informații pe care le avem provin de la scriitori creștini sau păgâni care nu au aderat direct la cult.
Acesta este și motivul pentru care, pe măsură ce creștinismul s-a răspândit iar mithraismul a fost rapid marginalizat.
După interzicerea lui Teodosie a dispărut în scurt timp, fără a lăsa urme semnificative.
