Marea Unire este, probabil, cel mai important eveniment istoric al României.
Singurele imagini fotografice din ziua de 1 Decembrie 1918 i se datorează lui Samoilă Mârza, născut în comuna Galtiu, judeţul Alba.[1]
Samoilă Mârza avea 32 de ani pe atunci şi a ajuns „fotograful Unirii” din întâmplare.
Unirea Ardealului cu Regatul României a fost decisă în realitate de un grup restrâns de oameni, respectiv delegaţii posesori de mandat oficial. Dar alături de ei, mii de oameni au mers la Alba.
Voiau unirea cu Ţara.
Cum a ajuns Samoilă Mârza fotograful Marii Uniri
Printre ardelenii de rând, pe platoul lui Horea s-a aflat şi fotograful Samoilă Mârza. Acesta nu era un om bogat. Ba chiar trăia numeroase neajunsuri.
Cu patru zile înainte de 1 decembrie se întorsese din război. La sfârşit de noiembrie, într-o toamnă răcoroasă, și-a vândut o pereche de boi pentru a-și cumpăra un „aparat cu burduf”. Aparatul era destul de greu.
Dar Samoilă Mârza a mers 11 kilometri până în oraș, cărând aparatul pe bicicletă. Lui i se datorează singurele imagini de la eveniment, intrate apoi în manualele şcolare.
După calendarul iulian, valabil în 1918, românii au fost chemaţi la Alba Iulia în 18 noiembrie. Sau 1 decembrie, după cel nou, oficializat mai târziu.
La acea vreme, data nu avea importanţă. Mai mult ca sigur, ţăranii au ştiut doar că trebuie să ajungă la Alba-Iulia duminică dimineaţa.
Momentele oficiale fuseseră programate să înceapă la ora 10:00.
Cum s-a desfăşurat votul
În încăperea denumită ulterior “Sala Unirii” nu putea intra oricine. Accesul în sală s-a făcut pe baza unui mandat special de reprezentare, numit “credenţional”.
Posesorul unui astfel de document demonstra că a fost trimis de o comunitate să voteze în numele ei pentru unirea Transilvaniei cu Regatul României.
Cei chemaţi să se pronunţe efectiv numărau puţin peste 1.200 de persoane.
Erau notabilii satelor şi oraşelor – episcopii români din Ungaria şi din Transilvania, protopopii ortodocşi şi greco-catolici în funcţie; învăţători, profesori de gimnaziu şi de la institutele teologice şi pedagogice, reprezentanţi ai “tinerimii universitare”, ai “reuniunilor femeieşti”, asociaţiilor culturale, ofiţeri, soldaţi, meseriaşi, muncitori.
În plus, fiecare unitate electorală trimisese câte cinci reprezentanţi.
În total, 1.228 de oameni ar fi trebuit să voteze Unirea, aşa cum hotărâseră deja membrii Consiliului Naţional Român Central, cu sediul la Arad, care pregătise adunarea.
Cifra a intrat apoi în manualele şcolare şi în conştiinţa publică. Cercetări recente arată însă că nu toţi cei în drept au apucat să ajungă în dimineaţa de 1 Decembrie la Alba-Iulia.
Iarna, drumurile proaste, dezordinile finalului de război i-au împiedicat pe unii să-şi onoreze mandatul încredinţat.
Întâmplarea
După cum spunea, Samoilă Mârza a ajuns „fotograful Unirii” dintr-o întâmplare.
Fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele. În timpul primului război mondial, Mârza a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei, fiind trimis pe frontul din Italia.
Înainte cu patru zile de 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza s-a întors în satul natal, Galtiu. În dimineaţa de 1 Decembrie a pornit şi el spre Alba Iulia, cu aparatul pe bicicletă.
Dar mai întâi a făcut trei fotografii cu sătenii care mergeau la Marea Adunare Naţională.
Fotografiile
Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional şi din interior nu există nicio fotografie. Dar a reuşit să facă singurele fotografii de la Marea Unire, pe care sigur le-am văzut cu toţii într-un fel sau altul.
Din fotografiile realizate în istorica zi de 1 Decembrie, Samoilă Mârza a făcut un album numit “Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”. A trimis copii unor personalităţi precum Regelui Ferdinand, prim-ministrul Ionel Brătianu sau generalul Berthelot.
De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.
Regele Ferdinand I l-a declarat printre furnizorii Curţii Regale. Generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze.
Moartea lui Samoilă Mârza
Era anul 1967, când bolnav și sărac, Samoilă Mârza s-a decis să vândă cele cinci clişee fotografice de sticlă de la Marea Unire.
Nu a cerut mulți bani, voia doar ca ele să fie văzute de cât mai mulți români.
Cu banii obţinuţi şi-a cumpărat un aparat modern. Dar nu a mai apucat să-l folosească, pentru că la 19 decembrie, în acel an, Samoilă Mârza a murit.
