Teritoriul actual al României, cu peisajele sale variate de la munți la câmpii și litoral, ascunde o istorie umană care se întinde pe milioane de ani. Primii locuitori nu au fost nici daci, nici romani, ci hominizi primitivi care au migrat din Africa și s-au adaptat la condițiile europene. Un aspect intrigant, menționat în diverse surse, este descrierea lor fizică: „Aveau o înălțime maximă de 1,70 m și aveau pielea neagră”. Această caracterizare se referă la Homo erectus, una dintre primele specii umane care au ajuns pe aceste meleaguri, conform descoperirilor arheologice recente. Acest articol explorează evoluția umană pe teritoriul României, bazându-se pe dovezi științifice, de la primele urme de activitate hominidă până la apariția omului modern.
Contextul geologic și primele urme de viață umană
Istoria locuirii umane în România începe în urmă cu aproximativ 2 milioane de ani, în perioada Pleistocenului timpuriu. Atunci, teritoriul era dominat de un climat mai cald, cu savane similare celor africane, populate de animale precum rinoceri, elefanți arhaici și lupi primitivi. Oceanul Tethys, care acoperea mare parte din regiune în urmă cu 180 de milioane de ani, s-a retras treptat, lăsând loc uscatului propice vieții.
Cele mai vechi dovezi de prezență hominidă datează de la 1,95 milioane de ani în urmă, descoperite la situl arheologic Grăunceanu din România. Aici, cercetătorii au găsit urme de tăieturi pe oase de animale, indicând activități de măcelărit efectuate de hominizi primitivi, posibil Homo erectus sau specii și mai vechi. Aceste descoperiri, publicate recent în reviste științifice, împing înapoi cronologia prezenței umane în Europa, sugerând că migrațiile din Africa au ajuns mai devreme decât se credea anterior. Situri precum Valea Dârjovului (lângă Slatina), Ripiceni sau Mitoc au revelat unelte din piatră cioplită, datate la circa 1,2 milioane de ani, folosite pentru vânătoare și prelucrarea hranei.
Homo erectus: Primii hominizi recunoscuți
Homo erectus reprezintă primul humanoid care poate fi clasificat clar în genul Homo. Această specie a migrat din Africa acum aproximativ 2 milioane de ani și a ajuns pe teritoriul României în urmă cu circa un milion de ani. Ei sunt considerați primii locuitori adevărați, capabili să folosească focul, să vâneze în grup și să creeze unelte primitive.
Din punct de vedere fizic, Homo erectus avea o constituție robustă, cu nas lat, nări largi și maxilar proeminent. Înălțimea maximă era de aproximativ 1,70 m, iar pielea și părul erau de culoare neagră, adaptări la originile africane. Ulterior, expunerea la climate mai reci a dus la adaptări, inclusiv piele mai deschisă la culoare. Dovezi ale prezenței lor includ vetre de foc și așchii de piatră găsite la Mitoc (Botoșani) și în bazinul Argeșului.
Reconstrucțiile artistice ale Homo erectus ilustrează aceste trăsături, oferind o imagine vie a strămoșilor noștri.
Neanderthalienii: Adaptarea la era glaciară
Următoarea etapă importantă este reprezentată de omul de Neanderthal, care a locuit teritoriul României acum aproximativ 120.000 de ani, în Paleoliticul mijlociu și superior. Aceștia erau adaptați la condiții glaciare, trăind în comunități mici și vânând mamuți lânoși, rinoceri și cerbi giganți.
Caracteristicile fizice includeau piele albă, păr roșcat, mandibule puternice și o constituție robustă. Situri precum Ripiceni (Botoșani) au dezvăluit tabere de vânătoare cu incinte din colți de mamut, acoperite cu piei. Neanderthalienii foloseau unelte avansate și posibil ritualuri șamanice, indicând un nivel cultural mai ridicat.
Apariția omului modern: Ion de la Anina
Cel mai vechi vestigiu al omului modern (Homo sapiens) din Europa a fost descoperit în 2002 în Peștera cu Oase, lângă Anina, județul Caraș-Severin. Mandibula, botezată „Ion de la Anina”, datează de la 37.000-42.000 de ani în urmă și prezintă trăsături mixte, sugerând încrucișări cu neanderthalienii. Peștera, un sistem de 12 galerii karstice, conține și oase de urși de peșteră, indicând că Homo sapiens a conviețuit cu fauna locală.
Această descoperire confirmă că România a fost un punct cheie în migrația omului modern în Europa, probabil prin Balcani. Ion de la Anina reprezintă un strămoș direct al europenilor moderni, cu ADN care arată amestec genetic cu neanderthalienii.
Imagini ale fosilelor oferă o perspectivă asupra acestor descoperiri antice.
Concluzie
Primii locuitori ai teritoriului României au fost hominizii precum Homo erectus, cu înălțime maximă de 1,70 m și piele neagră, urmați de neanderthali și apoi de Homo sapiens. Descoperiri recente, precum cele de la Grăunceanu și Peștera cu Oase, subliniază rolul României în istoria evoluției umane. Aceste dovezi nu doar rescriu cronologiile europene, ci și ne conectează cu rădăcinile africane ale umanității. Studiul continuu al acestor situri promite noi revelații despre trecutul nostru comun.
