Istoria ascunsă a termenului controversat care a marcat destinul unei etnii în România
În România, comunitatea romă reprezintă una dintre cele mai semnificative și vizibile minorități etnice. Cu toate acestea, istoria și originea termenului folosit pentru a-i desemna este marcată de controverse și conotații negative care persistă și în zilele noastre.
Termenul „țigan”, folosit în trecut pentru a desemna membrii acestei comunități, își are rădăcinile în limba greacă veche. Cuvântul „atsínganos”, care în greaca modernă a devenit „athínganos”, purta semnificații precum „intocabil”, „de neatins” sau „impur”.
Acest termen era utilizat în Imperiul Bizantin pentru a desemna grupurile nomade cu obiceiuri și tradiții diferite de cele ale majorității sedentare.
În contextul religios al vremii, romii ajunși în Bizanț au fost asociați cu sectele eretice, iar termenul a ajuns să fie folosit pentru orice abatere de la normele creștinismului instituționalizat. Biserica Ortodoxă de rit bizantin a jucat un rol important în răspândirea acestui termen.
Prima atestare documentară a cuvântului „țigan” în spațiul românesc datează din anul 1385, în contextul schimburilor de sclavi între Principatele Române. La acea vreme, termenul era sinonim cu statutul de sclav sau rob, nu doar pentru romi, ci și pentru alte etnii înrobite.
Codul penal din Muntenia din 1818 stipula explicit că „Toți țiganii sunt născuți robi” și că cei fără stăpân aparțineau statului.
Situația demografică a romilor în secolul al XIX-lea era semnificativă, statisticile arătând că aproximativ o treime din populația romă a Europei se afla pe teritoriul Moldovei și al Țării Românești în jurul anului 1850.
În ultimele decenii, s-au făcut eforturi pentru a schimba percepția și terminologia folosită. În 1993, Consiliul Europei a recomandat utilizarea termenului „rom” în locul celui de „țigan”.
Cu toate acestea, în 1995, o inițiativă a Ministerului de Externe român a propus revenirea la termenul „țigan” pentru a evita confuzia între „rom” și „român”, dar fără succes.
În prezent, termenul „rom” este preferat și considerat mai respectuos, reflectând o schimbare graduală în atitudinea societății față de această comunitate.
Cu toate acestea, dezbaterea privind terminologia adecvată rămâne un subiect sensibil și complex în contextul social și cultural al României contemporane.
