Craniul Cioclovina: Crima de acum 33.000 de ani de pe teritoriul de azi al României
Crimă sau accident? Aceasta este întrebarea care i-a preocupat pe arheologi timp de aproape 80 de ani de la descoperirea unui craniu misterios într-o peșteră din România. Cu ajutorul tehnicilor moderne de investigare, o echipă internațională de cercetători a reușit, în sfârșit, să elucideze misterul.
Craniul, denumit Cioclovina 1, a fost descoperit din întâmplare în 1941, în Peștera Cioclovina, din județul Hunedoara, în timpul exploatărilor miniere. În 2016, s-a confirmat că craniul i-a aparținut unui individ din specia Homo sapiens care a trăit în urmă cu 33.000 de ani.
Unul dintre cei mai vechi europeni
Acesta este unul dintre cei mai vechi europeni descoperiți până în prezent.
„Morfologia internă a urechii a indicat că este vorba despre un bărbat. Acest lucru a fost confirmat de testele ADN. Dar, având în vedere din corp a rămas doar craniul, nu putem determina vârsta sau înălțimea acestui individ. Știm doar că era adult”, a afirmat Elena Kranioti, antropolog criminalist la Universitatea din Creta, citată de New Scientist.
Craniul prezenta două fracturi pe partea dreaptă. În mod ciudat, cei care au descoperit rămășițele în 1941 nu au făcut nicio referire la cele două leziuni. Mai mult, în documentația inițială, toate fotografiile cu partea cu fisurile erau neclare, potrivit New Scientist.
În căutarea adevărului
În ciuda lipsei inițiale de informații, o echipă de cercetători români și străini a încercat să elucideze natura fracturilor și momentul în care acestea s-au produs.
Au fost ele cauzate post-mortem, de exploziile controlate din activitatea de minerit? Sau de cei care au manevrat craniul după ce a fost găsit? Oare acest om preistoric a suferit un accident sau a fost ucis?
Într-o primă fază, specialiștii au eliminat posibilitatea ca leziunile să fi fost cauzate în vremurile noastre. Potrivit studiului publicat de cercetători în revista PLOS One, fracturile nu s-au produs nici accidental.
Apoi, pentru a stabili natura exactă a fracturilor, specialiștii au efectuat simulări pe 12 cranii artificiale, pe care le-au aruncat de la diverse înălțimi sau le-au lovit cu pietre și bâte.
Verdict: crimă
Experimentele au arătat că leziunile suferite de omul preistoric au fost cauzate de un obiect contondent, probabil o bâtă sau o piatră.
„Acest om a primit o lovitură puternică cu un obiect contondent, care a provocat o fractură. Nu există semne că fracturile se aflau în curs de vindecare, așadar ele trebuie să se fi produs aproape de momentul morții. Cel mai probabil, fracturile au provocat o hemoragie cranio-cerebrală, aceasta fiind cauza morții”, a explicat Kranioti.
Potrivit acesteia, cercetătorii nu pot exclude posibilitatea ca bărbatul să fi suferit leziuni și pe restul corpului. Însă, din cauză că doar craniul a rezistat în timp, acest lucru nu poate fi confirmat.
Paleoliticul a fost o perioadă de dezvoltare culturală și de sofisticare a societății umane. Dar violența față de semeni și crima, susțin arheologii, făceau și ele parte din comportamentul primilor europeni moderni.
Foarte puține indicii rezistă trecerii timpului
În ceea ce privește raritatea rămășițelor de persoane ucise, Kranioti a subliniat că rămășițele atât de vechi nu sunt foarte bine conservate. Dar lipsa unor exemplare foarte vechi nu înseamnă neapărat că în acea perioadă a istoriei nu a existat violență.
Mai mult, arheologii de astăzi pot identifica doar morțile violente care au lăsat urme pe oase, deoarece țesuturile moi dispar de obicei la scurt timp după moarte.
„Au existat multe alte crime, dar nu mai există probe”, a conchis Kranioti.