Ultima şi marea dragoste a domnitorului Ştefan cel Mare. Adolescenta care i-a furat inima marelui voievod
Primele două căsătorii ale lui Ştefan cel Mare se spune că au avut la bază alianţe politice, mai puţin sentimentele marelui domnitor. A treia căsătorie, însă, cu Maria Voichiţa, a fost din dragoste.
Ştefan cel Mare[wiki] s-a căsătorit prima dată pe 5 iunie 1463, cu Evdochia din Kiev, sora cneazului Simion. Evdochia s-a stins din viaţă după patru ani de căsnicie. I-a lăsat voievodului moldovean pe cei doi copii, Alexandru și Elena.
A doua oară, s-a căsătorit în septembrie 1472 cu Maria de Mangop, moştenitoare a familiei imperiale bizantine.
Singura căsătorie din dragoste a domnitorului a fost cea de-a treia şi ultima, cu Maria Voichiţa, mai tânără cu 25 de ani decât el. Când l-a cunoscut, aceasta avea doar 16 ani.
Născută în 1457 la Târgovişte, ea a fost singurul copil al voievodului Radu cel Frumos. Acesta din urmă a fost un aliat fidel al turcilor, fiind preferatul lui Mahomed al II-lea. Radu a fost în permanenţă în rivalitate cu fratele său Vlad, detronându-l cu intervenţia turcilor.
Aşadar, Maria Voichiţa a fost nepoata lui Vlad Dracul şi strănepoata lui Mircea cel Bătrân. Aceasta era foarte frumoasă şi se pare că moştenise frumuseţea tatălui său.
Maria Voichiţa, adolescenta care i-a furat inima lui Ştefan cel Mare
Ştefan cel Mare dorea un alt voievod pe tronul Ţării Româneşti, unul care să nu fie închinat turcilor. Voievodul agreat de Ştefan era Laiotă Basarab, tot din neamul Basarabilor ca şi Radu cel Frumos. În urma confruntărilor militare Radu cel Frumos a fost alungat, iar familia sa a devenit prizonieră în mâinile domnitorului moldovean.
Acest eveniment s-a produs pe 24 noiembrie 1473, în urma unui raid asupra Târgoviştei. Maria Voichiţa, fiica lui Radu, şi doamna Despina, mama Voichiţei, au ajuns prizoniere ale lui Ştefan cel Mare. Cele două au fost tratate cu cinstea cuvenită. Acest lucru se întâmpla cu un an după căsătoria lui Ştefan cu Maria de Mangop.
Domnitorul Moldovei s-a îndrăgostit iremediabil de frumoasa adolescentă, care i-a devenit rapid amantă. Tânăra domniţă avea doar 16 ani la acea vreme, iar sursele vremii spun că ar fi moştenit frumuseţea de la tatăl său.
Maria Voichiţa a fost adusă la Suceava, unde, culmea, a fost dată în grija doamnei ţării, Maria de Mangop. Istoricii spun că Ştefan nu se sfia să se afișeze cu Voichița, iar aceasta, deşi era prizonieră, nu îi refuza avansurile.
Maria Voichiţa i-a făcut ochi dulci voievodului, chair dacă îl ştia căsătorit şi în condiţiile în care doamna ţării îi purta de grijă. ”Aici se vede că farmecul fiicei lui Radu prinse în laţ simţirile lui Ştefan care începu a umbla după ea.”, scria A.D. Xenopol în ”Istoria Românilor din Dacia Traiană”, volumul II.
Nici măcar naşterea gemenilor din căsătoria cu Maria de Mangop nu l-a oprit pe voievod să-şi iubească ostatica.
Din prizonieră, ajunge doamna ţării
Tânăra munteancă îşi dorea să devină doamnă a ţării în locul Marie de Mangop. Istoricul A.D. Xenopol o descria ca fiind ”mândră” şi dornică să se lupte pentru tron şi inima lui Ştefan cel Mare cu Maria de Mangop.
Fiind cuprins de sentimente profunde faţă de tânăra amantă, Ştefan cel Mare a început să-şi renege propria soţie. Mai mult decât atât, se presupune că a existat o luptă surdă între cele două rivale. ”Fiind încă şi prinsă o luă de concubină şi alipindu-se tot mai mult de ea, se desfăcea de legiuita lui soţie.[…] Pasiunile pe atunci erau mai; inima stăpânea totul şi cugetarea asculta de ea.”, mai scria A.D. Xenopol.
Chinuită de faptul că trăia sub acelaşi acoperiş cu amanta lui Ștefan și de infidelităţile şi aventurile acestuia, Maria de Mangop a suferit foarte mult și, în cele din urmă, s-a stins prematur, în anul 1477.
În vara anului 1478, Ştefan cel Mare s-a căsătorit cu Maria Voichiţa. Domniţa munteacă avea 21 de ani, în timp ce voievodul moldovean avea 45 de ani. Se spune că, după căsătoria cu Maria Voichiţa, faima de fustangiu a domnitorului ar fi dispărut.
Mai mult, soţia lui Ştefan cel Mare a avut o influenţă asupra domnitorului şi în ceea ce priveşte ctitorirea mai multor biserici: Milișăuți-Bădeuți, Pătrăuți, Voroneţ, Sf. Ilie din Suceava, Bălineşti, Dorohoi.
Maria Voichiţa i-a fost alături domnitorului Ştefan cel Mare până la moarte acestuia, în anul 1504. Ea a mai trăit până în anul 1511, fiind înmormântată la Mănăstirea Putna.