Ne-am obisnuit de acum deja cu „exagerarile” maghiarilor in multe privinte, dar mai ales in ceea ce priveste istoria. Daca tot continentul european cunoaste o istorie a Europei aproximativ la fel, cu mici variatii pe ici pe colo, numai la unguri o sa gasesti o istorie alternativa, croita in asa fel incat pare a fi ca pisica lui Schrödinger, un paradox care sa le permita sa-si expuna in continuare minciunile si aberatiile care nu au nimic de a face cu istoria.
Maghiarizarea romanilor din Ungaria
Dupa cum se vede in imaginea de mai jos, romanii si alte etnii de pe teritoriul actual al Ungariei au suferit o maghiarizare fortata agresiva.Cum a evoluat maghiarizarea de la eliberarea Panoniei de sub turci de catre austrieci?
In 1715 in actuala Budapesta, pe atunci Offen, erau recenzati 55,6% germanii si doar 19,4% unguri si maghiarizati (cam 25% erau slavii si romanii), ca in 1891 sa mai ramana doar 23,7% germani in timp ce ungurii si maghiarizatii sa atinga aproape 46,1%!
Intre 1880 si 1890 structura etnica a municipiului Deva a evoluat astfel: ungurii si maghiarizaţii au crescut cu 293,9%, romanii au crescut cu 21,2% iar germanii au scăzut cu 67,7%! La fel stau lucrurile si despre vechimea prezentei ungurilor din Transilvania!
Colonizarea Transilvaniei a continuat pana la inceputul secolului XX! O buna parte dintre maghiarii care cer astazi autonomie in Romania isi datoreaza prezenta pe teritoriul tarii noastre din cauza incercarii autoritatilor de la Budapesta de a falsifica istoria prin campanii artificiale de colonizare cu scopul de a modifica raportul demografic intre romani si maghiari
Acest proces de colonizare este foarte bine consemnat in documentele vremii dar nimeni nu aduce in discutie aceste colonizari de data recenta atunci cand se discuta situatia maghiarilor din Romania! De ce oare? Ungurii nu sunt in Transilvania de 800 de ani! Unora nici macar nu le-a putrezit inca panza corturilor folosite pentru colonizare!
Vom apela din nou la mărturia unor izvoare ungurești, și citez deocamdată din volumul aniversar al vestitei societăţi „Emke”, „fanatică şi şovinistă” cum singură se proclamă:
„Odată cu înfiinţarea societăţii „Emke” s-a pornit un curent pentru colonizări. La 12 mai 1886 s-a înfiinţat „Secţia colonizării secuilor” a societăţii „Emke”, sub preşedinţia contelui Banffy Bela şi a deputatului Horvath Gyula. Statul, în această privinţă a şi stabilit principiul colonizării, desemnând ca teren al acţiunei mijlocul Ardealului, Câmpia, părţile mărginaşe Secuimei şi împrejurimile de-a lungul rîurilor spre ţara mamă. 1916, Statul a realizat colonizări în 21 de locuri, lucru pe care îl consemnăm cu satisfacţie. Opt colonizări au avut loc în Ardeal, iar 13 în Caraş-Severin în Banat. În judeţul Cojocna colonizarea din Sărmaşul Mare (1894), din Cara (1903), de asemenea colonizările din judeţul Turda (Ludoş, Drighin, anul 1903) precum şi cea din Viţa (judeţul Solnoc-Dobâca) au întărit Câmpia Ardealului. (…) „Ereklye Muzeum” a făcut mult pentru acţiunea lui „Emke” de a coloniza comunele Terihaş, Nimigea şi Baia Mare. Am desemnat guvernului ca locuri potrivite pentru colonizare comunele Feldioara, Armeni, Pişchi şi Pociovalişte”. (p. 390)
Aceste colonizari maghiare in Transilvania, coroborate si cu epurarile etnice care au avut loc pe toata durata stapanirii austro-ungare au facut viata romanilor din aceasta provincie aproape insuportabila.
Multi dintre etnicii romani erau fortati sa treaca la catolicism si apoi erau mai usor si de maghiarizat. Unii romani erau executati rapid dupa niste „procese” superficiale iar legea era aplicata discretionar, cu scopul intentionat de a rari populatia autohtona.
Din cauza atrocitatilor si brutalitatii stapanirii austro-ungare unii romani ardeleni treceau hotarele si ajungeau chiar si in actuala Ucraina, devenind cazaci. Se încerca a se împiedica exodul românilor din Ardeal, a celor subjugaţi, ce doreau să se unească cu fraţii şi să devină cetăţeni români.
Ungurii doreau ca pe de o parte să scadă elementul românesc din Transilvania, dar pe de altă parte se temea de întărirea demografică a viitoarei Românii.
