Pentru perioada antică nu avem nici o sursă care să folosească termenul geto-daci. Avem, în schimb, destui autori care utilizează geți sau daci pentru a face referire la populații din zona carpato-balcano-danubiano-pontică
În general, numele geți apare cu predilecție în sursele grecești, în timp ce termenul daci se găsește mai adesea în cele latine. Cea mai veche mențiune a termenului get o găsim în secolul V î.e.n. la Sofocle, în tragedia Triptolem; unul dintre personajele sale, Charnabon, este menționat ca domnind peste Geți.
De cealaltă parte, termenul Daci este folosit prima oară în secolul I î.e.n., în lucrarea lui Caesar, De Bello Gallico. Horațiu, unul din cei mai importanți poeți romani din secolul I î.e.n. pomenește adesea despre Daci.
Dacii erau geţii din zona carpato-balcano-danubiano-pontică. Toți dacii erau geți, dar nu toți geții erau daci.
Cum am ajuns la geto-daci atunci ?
Termenul geto-daci este o construcție modernă a istoricilor. Ea se bazează în principal pe un citat din Geografia lui Strabon (VII.3.13), unde autorul menționează că geții și dacii vorbesc aceeași limbă. Având în vedere că adesea apartenența la un popor este legată de folosirea aceleiași limbi, s-ar putea trage concluzia că geții și dacii sunt unii și aceeași, de unde etnonimul geto-dac.
Astfel denumirile ”geto-daci”, ”geto-dacic”, ”daco-geți” sunt pleonasme folosite eronat în ultimii ani, care nu erau utilizate în antichitate.
(PLEONÁSM, pleonasme… Eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, propoziții etc. care repetă în mod inutil aceeași idee.)
Circulă varianta greșită, tradusă mot-a-mot după ce a zis Herodot, probabil de un ” akademikian ”, care nu știa tainele istoriei: Herodot spune: Dacii, cei mai viteji și mai drepți dintre traci.
Chiar dacă Herodot a spus ”traci”, el corect trebuia să spună ”geți”. Herodot care nu a plecat niciodată de acasă, ci prelua informații de la pelerini, adesea era subiectiv, fapt pentru care istorici onești îl studiază cu scepticism. Pentru el toți care se aflau la Nordul Greciei erau traci. ”Parțial color” pentru că în fapt tracii și Tracia (provincie din Dacia lui Burebista) erau din Nordul Greciei PÂNĂ la Munții Balcanici (Haemus Mons), cu Marea Neagră la Est, Macedonia la Vest și Moesia la Nord.
ATENȚIE ! Trac (trake) în greaca veche înseamna locuitor din Nord; locuitorii din Nordul autorilor greci antici erau numiţi de ei ” traci “, care erau triburi de geţi. Istoricii greci au generalizat acest termen la teritorii extinse, precum erau cele în care trăiau circa 200 triburi din neamul geţilor. Astfel pe hărţile lui Homer sau Herodot, Tracia lor ocupă spaţii vaste, în fapt fiind Geţia. Grecii aveau tot interesul să nu mai pomenească de geţi pentru că de la ei şi-au însuşit aproape toată mitologia, schimbând numele zeităţilor.
Astfel studiul Tracologiei nu este justificat pentru tot spațiul, fiindca referintele trebuie aprofundate asupra geților.
Tracia era o provincie antică din Dacia lui Burebista (anterior Geția, anterior Pelasgia) din Nordul Greciei PÂNĂ la Munții Balcanici (Haemus Mons), cu Marea Neagră (Pontul Euxin, Marea Getică) la Est și Macedonia (provincie getică) la Vest.
Deci studiul Tracologiei trebuie să se rezume doar la acel spațiu, care astăzi este aproximativ jumătatea inferioară din harta Bulgariei de azi (partea superioară a Bulgariei era provincia numită de romani, Moesia până la Dunăre și apoi, în sus au lăsat-o cu denumirea Dacia… asta după împărțeala romanilor cu Divide et Impera. Efectiv toată Bulgaria e parte din Dacia lui Burebista.
Mai nou, vestigiile descoperite pe tot teritoriul actual al Bulgariei, la insistenta istoricilor bulgari sunt mediatizate toate, la grămadă, drept trace. Aici intervine speculația și denumesc toți geții drept traci. Redenumirea geților se perpetuează mai ales că, fără prea multe explicații (trimiterile se fac instant la greci), devine resursă financiară prin turism datorită descoperirilor arheologice, de unde nu lipsește aurul. Când e vorba de câștig din turismul istoric, bulgarii se cred descendenți ai tracilor, dar când e vorba de politică se alipesc instant rușilor și uită subit că spuseseră că sunt traci. Cârtițe alogene vehiculează termenul trac peste geți, la deruta generală. Deci, Tracii erau Geți, dar nu toți Geții erau Traci.
Geția antică, cuprindea provinciile: Frigia, Macedonia, Parția, Iliria, Dacia… Iată dintre țările de azi, care făceau parte din Geția antică: România, Bulgaria, Ungaria, Rep. md, Cehia, Slovacia, mare parte din Ucraina, parte din Polonia, Serbia, Bosnia, Croația, Slovenia, Albania, Macedonia, Turcia (acolo era Frigia cu celebrul Mitras)… ceea ce este imposibil de refăcut. Dacia poate fi refăcută mai ușor, prin reunirea Rep. md cu România… ar fi o Dacie apropiată de cea a lui Decebal. Dacia lui Burebista putea să prindă contur mai apropiat, dacă sistemul monarhist alogen ar fi fost de acord să răspundă favorabil cererii Bulgariei și ulterior a Ungariei de a fi conduse de același rege din România.
Deci, imensitatea de Geția, cade ca realizare și pomenirea Geției fără teritoriul nostru Dacia, duce la bulversarea celor care nu cunosc amănunte.
Orice comunitate s-a interesat şi se interesează de origini, caută şi găseşte răspunsuri în acest sens, unele reale, altele imaginare. La noi au găsit (între altele) răspunsul, simplist şi exagerat, că strămoşii au venit „de la Roma” şi au coabitat în pace cu populaţia autohtonă. Sistematic se neglijeaza faptul ca romanii au cucerit doar o parte din Dacia (studiile interdisciplinare ale Prof. Gabriel Gheorghe apreciaza 1/7 (14 %)) cu scopul dovedit de jaf, în principal pentru aurul din Munţii Apuseni. Această Dacie romană (între anii 106 – 271) a fost ultima provincie cucerită de romani şi prima din care au fost nevoiţi să plece din cauza revoltelor interne şi atacurilor dacilor liberi.
Dacii erau din neamul geților, care erau urmașii pelasgilor, ce ocupau zone întinse la nivel european. Burebista a reunit o parte din triburile getice, care locuiau în zona carpato-balcano-danubiano-pontică. Practic, Burebista a reusit sa coaguleze cel mai mare teritoriu al Daciei.
Pe tăbliţa 16 de la Sinaia sunt specificații despre daci și armata lui Decebal.
Mercenarii romani l-au înfrânt pe Decebal, dar nu i-au biruit pe toți dacii.
Pe hărţi, înainte şi după trecerea legionarilor romani, teritoriul a fost consemnat drept DACIA.
Dintre geţi, doar Macedonia şi Dacia au reuşit să-şi contureze câte un teritoriu datorită personalităţilor antice. Alte zone precum Iliria, Frigia, Parția s-au diluat în timp. Astăzi doar Macedonia (Republica Macedonia de Nord) a mai rămas pe hartă, pe când, Dacia a fost terfelită din toate părţile sub diverse denumiri Ardealul (botezat Transilvania), Moldova, Valahia, Ţara românească, România.
DACIA este denumirea firească a teritoriului pe care locuim, rămânând în mentalul populaţiei precum la Mihai Viteazul (Dacul cel rău), Tudor Vladimirescu sau Mihai Eminescu, George Coșbuc ș.a.. Principatele reunite de Mihai Viteazul, trebuiau sa revină la numele unitar Dacia, daca ar fi fost după ” pohta ” lui.
Pe ansamblu se doreşte ştergerea identitară a dacilor, (continuare a interdicţiei romane pentru numele de geţi), proces perpetuat de alogeni şi azi, care vor un popor mixat, docil, anost, slugarnic.
România este o denumire artificială pentru ștergerea identității acestui teritoriu, care făcea parte din Dacia. Profitând de duplicitatea celor din Școala ardeleană, alogeni și locali au impus România sub diverse pretexte. Folosirea numelui România pentru întreg teritoriul dacic rămâne o manipulare, continuată prin mutarea denumirii medievale a jumătății inferioare a Bulgariei cu câteva sute de km mai la Nord.
Perpetuarea menținerii acestei zone drept colonie, se întâmplă de peste 150 de ani, săpându-se adânc la distrugerea rădăcinilor
