Dezbaterea despre Traian în Imnul Național al României este una sensibilă, adesea legată de discuțiile despre identitatea națională, originile poporului român și mesajul simbolic al imnului „Deșteaptă-te, române!”. Controversa este amplificată de divergențele privind interpretarea istoriei și semnificația figurii lui Traian în raport cu daci, romani și români.
Traian în imn și simbolistica sa
În versurile scrise de Andrei Mureșanu, Traian este menționat într-un context poetic care subliniază rădăcinile istorice ale poporului român:
- „Triumfător în lupte, un nume de Traian.”
Acest vers face referire la împăratul roman Traian, cel care a cucerit Dacia în anul 106 d.Hr., eveniment văzut ca un moment fondator pentru etnogeneza poporului român. Traian este adesea simbolizat ca aducătorul civilizației romane, iar cucerirea Daciei este privită ca punctul de început al procesului de romanizare.
Argumente pentru eliminarea lui Traian
- Simbol al cuceririi și colonizării
- Unii contestatari susțin că Traian reprezintă un simbol al cuceririi și distrugerii civilizației dacice, văzută ca o parte fundamentală a identității naționale românești. Prezența sa în imn ar glorifica mai degrabă ocupatorul decât pe cei cuceriți.
- Accent pe identitatea dacică
- Există curente naționaliste care promovează ideea unei identități bazate pe continuitatea dacică, minimalizând influența romană. Din acest punct de vedere, Traian ar fi un simbol nepotrivit pentru un imn național.
- Nevoia unui imn mai modern
- Unele voci susțin că imnul ar trebui să reflecte valorile moderne ale poporului român, fără a insista asupra figurilor istorice controversate, care polarizează opiniile.
Argumente pentru păstrarea lui Traian
- Rolul lui Traian în etnogeneză
- Traian reprezintă o figură centrală în povestea formării poporului român, ca simbol al fuziunii dintre daci și romani. Eliminarea sa ar putea fi percepută ca o încercare de rescriere a istoriei.
- Semnificația sa istorică
- Traian nu este doar un simbol al cuceririi, ci și al introducerii unor elemente fundamentale de civilizație romană (limba latină, sistemul de drept, organizarea administrativă), care au avut un impact durabil asupra dezvoltării teritoriilor locuite de români.
- Valoarea literară și istorică a imnului
- „Deșteaptă-te, române!” este un text istoric și literar, iar eliminarea lui Traian ar altera sensul original al poeziei. Mureșanu a folosit figura lui Traian în contextul emancipării naționale, nu ca o validare a cuceririi romane.
Dezbaterea despre Traian în imnul național reflectă complexitatea relației românilor cu propria lor istorie. Pentru unii, Traian este un simbol al identității și al moștenirii romane. Pentru alții, el reprezintă un capitol dureros al cuceririi Daciei și al distrugerii unei culturi străvechi.
Oricare ar fi poziția, istoria imnului național ar trebui respectată, iar o eventuală modificare ar necesita un consens larg, bazat pe dialog și înțelegerea profundă a trecutului.
Primele patru strofe ale Imnului
Strofa întâi: a fost cântată la Congresul comun PNL-PDL
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani!
Strofa a doua: a fost omisă la Congres
Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!
Strofa a treia: protocolul prevede că nu se cântă niciodată
Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!
Strofa a patra: a fost cântată la Congresul PNL-PDL
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,
Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viaţă-n libertate ori moarte! ” strigă toţi.