Strămoșii noștri, dacii, mâncau carne de câine! Descoperirile bulversante făcute de arheologi

Strămoșii noștri geto-daci aveau o mulțime de obiceiuri bizare. Dacă despre civilizația Cucuteni s-a dovedit științific că practica canibalismul, noile vestigii istorice descoperite la Radovanu, sit arheologic din Călăraşi, atestă o teorie mai veche și destul de bulversantă – geto-dacii mâncau carne de câine.

Teoria a fost confirmată de doi arheologi români cu mare experiență, Adrian Bălăşescu și Valeriu Sîrbu care, într-o expunere la Muzeul Judeţean Buzău au prezentat noile dovezi arheologice care atestă o serie de practici bulversante cel puțin pentru modul în care percepem noi realitatea.

În esență, în situl arheologic din Călăraşi au fost găsite zeci de oseminte de câine cu urme de cuţit, dovadă că s-a curăţat carnea de pe oase. Altfel spus, câinii erau și consumați de geto-daci probabil atunci când nu aveau altceva de mâncare.

E o teorie care contrastează puternic cu imaginea asocierii dintre daci și cîinii lor, prietenii lor cei mai buni, paznici ai turmelor și animale de vânătoare.

Potrivit arheozoologului Adrian Bălăşescu, fenomenul de cynofagie, adică obiceiul consumării cărnii de câine, a fost identificat doar la Radovanu şi Fundeni în perioada a doua a epocii fierului (La Tene – 300 – 100 îen), ceea ce demonstra că geţii consumau, probabil sporadic, această specie.

”Pe de o parte, sunt mulţi câini înhumaţi sub case, sub vetre, fapt ce dovedeşte un ataşament al acelei familii sau al cuiva din familie. Pe de altă parte, în aceleaşi situri, în acelaşi timp, a existat consumul cărnii de câine. Oasele fragmentate, cu urme de lovituri, de tăiere ori de foc, descoperite în locuinţe, în gropi ori în stratul arheologic din aşezări, deseori împreună cu resturi de oase de la alte specii de animale, indică, indubitabil, consumul cărnii câinelui în alimentaţia curentă”, a declarat arheologul Valeriu Sîrbu, în cadrul unei sesiunii ştiinţifice despre alimentaţia geto-dacilor, organizată la Muzeul Judeţean Buzău.

În situl arheologic au fost descoperite cel puţin 20 de resturi cu urme fine de cuţit, dovadă că s-a curăţat carnea de pe oase.

”S-au găsit oase de câini şi s-a putut stabili că o parte dintre ei au fost omorâţi, pe o parte dintre oase sunt urme de curăţare a cărnii, pe o parte s-au găsit urme de pârlire, de frigere a cărnii. Fiind descoperite împreună cu oase de porci, ovicaprine, vite şi resturi de bucătărie, nu există niciun dubiu din punct de vedere al zooarheologilor că s-au consumat ca şi celelalte animale.”, a declarat Valeriu Sîrbu, arheolog, citat de Adevărul.

”Am observat diferite urme de dezarticulare a animalului, adică tăierea animalului în diferite porţii. Am găsit un femur întreg care la nivelul capului femural, cel care vine în coxal, apar urme de tăiere. Avem de asemenea un coxal cu multiple urme de tăiere, precum şi o vertebră cu urme de tăiere pe interior. Sunt urme fine, în general de la cuţit, şi urme grosiere, cele datorate unui satâr, topor. Urmele de descărnare sunt în general foarte discrete”, a precizat istoricul Adrian Bălăşescu, în cadrul aceleiaşi sesiuni.