Oamenii nu pot trăi 200 de ani, iar dinozaurii ar fi de vină pentru asta
Oamenii de știință au fost mereu fascinați de diferența dintre modul în care mamiferele, inclusiv oamenii, și reptilele îmbătrânesc. Recent, un microbiolog pare să fi găsit răspunsul, conectând această diferență la vremurile când dinozaurii erau stăpânii acestei planete.
De ce oamenii nu pot trăi 200 de ani?
João Pedro de Magalhães, microbiolog la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, propune o nouă ipoteză cunoscută sub numele de „blocajului longevității”. Cercetările sale, publicate într-un studiu recent, vorbesc despre presiunile evolutive cu care s-au confruntat mamiferele timpurii în timpul dominației dinozaurilor. Aceasta a fost o perioadă esențială în istoria mamiferelor care poate deține cheia pentru a înțelege motivul pentru care mamiferele îmbătrânesc diferit.
Ipoteza sugerează că în timpul domniei dinozaurilor, mamiferele mai mici trebuiau să se reproducă rapid pentru perpetuarea speciei. Această urgență ar fi putut duce la eliminarea genelor asociate cu o viață mai lungă. De Magalhães explică faptul că: „Primele mamifere trăiau la baza lanțului trofic și au trebuit să evolueze rapid pe parcursul a peste 100 de milioane de ani pentru a se adapta. Această presiune evolutivă probabil afectează modul în care oamenii îmbătrânesc astăzi”.
Această ipoteză este susținută de dovezi care arată că strămoșii noștri au pierdut în perioada în care au trăit dinozaurii anumite enzime esențiale pentru repararea daunelor produse de razele UV. De asemenea, alte mamifere, cum ar fi marsupialele și monotremele, nu dețin aceste enzime, ceea ce ar putea explica durata lor de viață mai scurtă.
Pierderea acestor enzime poate fi legată de faptul că mamiferele au devenit animale nocturne pentru a evita prădătorii, o adaptare care influențează și astăzi necesitatea noastră de a ne proteja de razele solare. Ipoteza sugerează și alte trăsături evolutive, precum incapacitatea dinților oamenilor de a crește continuu, așa cum se întâmplă la unele reptile. Aceste lucruri ar indica posibile selecții genetice încă din cele mai vechi timpuri.
Chiar dacă unele mamifere mari precum balenele și oamenii trăiesc mult, nu suntem siguri dacă acest lucru se întâmplă în ciuda sau din cauza faptului că strămoșii noștri au avut vieți mai scurte. Cercetările viitoare în acest domeniu ar putea să ne dezvăluie mai multe despre modul în care îmbătrânim și ce impact are acest lucru asupra bolilor legate de vârstă, precum demența și accidentul vascular cerebral.
De Magalhães spune că, în prezent, ideea lui este doar o presupunere, dar deschide uși interesante. Una dintre idei este că mamiferele ar putea avea o probabilitate mai mare de a face cancer din cauza procesului rapid de îmbătrânire.
