Peșterile din Banat poartă cu sine legende și povești antice, dar mai ales mistere legate de comori vechi, ascunse în inima tunelelor stâncoase.
Poveștile despre comori umblă din generație în generație, încă din timpuri străbune. Județul Caraș-Severin este zona cea mai bogată în astfel de legende și istorisiri despre comori ascunse. În natura cărășeană, legendele abundă precum frumusețile. Cercetătorii susțin că există multe hărți care duc spre comorile ascunse, mărturii ale bătrânilor din epocile trecute, care datează din secolele al XVII-lea sau al XVIII-lea.
Legenda spune că aceste comori sunt ascunse în munții cărășeni, pitite bine în inimile peșterilor. Se consideră că acolo unde sunt ascunse obiecte de aur sau de argint apa care trece peste ele este mult mai curată și mai potabilă. De asemenea, fiecare comoară poartă cu sine câte un blestem. Poate acesta este și motivul pentru care niciun căutător de comori nu a ajuns vreodată să pună mână pe una dintre ascunsele comori. Asociația căutătorilor de comori și tezaure din România, cu sediul la Reșița, a donat numai în ultima perioadă muzeelor cărășene 140 de monede dacice și române descoperite pe teritoriul județului.
Una dintre cele mai căutate comori, care se presupune că există ascunsă în una dintre peșterile județului, este tezaurul fostului domnitor Constantin Brâncoveanu. Legenda spune că acesta, înainte să ajungă pe mâinile turcilor, și-ar fi ascuns întreaga avere pe meleagurile cărășene. Foarte căutată este și comoara ascunsă de prințul Milos Obrenovic. Istoria spune că acesta ar fi furat tezaurul Serbiei și ar fi fugit cu el pe Valea Cernei, unde l-ar fi ascuns în inima unei peșteri. Legenda spune că blestemul care apără această comoară este dat de sufletele celor 300 de ucenici care l-ar fi ajutat pe prinț să ascundă tezaurul. Aceștia ar fi murit otrăviți, fiind îngropați la intrarea în peșteră. Cei care au căutat această comoară spun că semnele după care poate fi descoperit tezaurul este o piatră pătrată amplasată la gura peșterii pe care este încrustat un spic de grâu și un șarpe.
O altă poveste care a stârnit interesul căutătorilor de comori este aceea a comorii lui Scorilo, ascunsă în Poiana Mărului, în comuna Zăvoi, din Caraș-Severin. Oamenii locului spun că undeva în centrul stâncii lui Scorilo se găsește peștera unde este ascunsă o comoară. Cine vrea să meargă în căutarea ei trebuie să știe că asta ar trebui să se întâmple în ziua solstițiului de vară. Peștera se află la o distanță de 40 de metri de la poale, locul fiind marcat, atunci când răsare soarele, de prima rază care cade pe creasta Buza Nedeii, pe mijlocul peretelui de stâncă.
Chiar dacă istoricii serioși privesc cu suspiciune aceste povești, considerându-le doar legende populare, mulți căutători mai speră și astăzi că vor găsi măcar una dintre comorile ascunse în inimile peșterilor.
