Henri Coandă: Pionierul aviației și creatorul primului avion cu reacție

Henri Coandă a fost unul dintre cei mai remarcabili inventatori și ingineri din istoria aviației.

Născut în data de 7 iunie 1886 în București, România, Coandă a avut o carieră deosebit de prolifică, marcând istoria aviației prin inovațiile sale remarcabile. Printre cele mai cunoscute realizări ale sale se numără crearea primului avion cu reacție și contribuțiile semnificative aduse în domeniul aeronauticii și ingineriei.

Henri Coandă a arătat interes pentru aviație încă de la o vârstă fragedă, inspirat de lucrările pionierilor aviației cum ar fi frații Wright și Otto Lilienthal. Studiile sale în inginerie mecanică i-au oferit bazele solide pentru a explora domeniul aviației.

În 1916, aflat în Franţa, la uzinele „Delauney-Belleville” din St. Denis, Coandă a construit un avion echipat cu două elice propulsive, montate la extremitatea posterioară a fuzelajului. Însă nu aceasta a fost cea mai importantă creație a sa.

Primul avion cu reacție

Crearea primului avion cu reacție a fost punctul culminant al carierei lui Coandă. În anul 1910, a construit avionul Coandă-1910, acționat de un motor cu ardere internă cu piston. Acest avion a fost primul din lume care a fost capabil să zboare doar cu propulsie reactivă (avion cu reacție).

Acesta a fost un moment crucial în dezvoltarea aviației moderne și a deschis noi orizonturi în domeniul zborului, avionul cu reacție fiind precursorul turboreactoarelor de astăzi.

Avionul lui Coandă era diferit de modelele tradiționale din acea perioadă, folosind un sistem de propulsie bazat pe jetul de gaze rezultat din arderea combustibilului. Motorul cu reacție eliberează un jet rapid de fluide pentru a genera contrapresiune în conformitate cu a treia lege a mișcării a lui Newton, iar avionul nu necesită elice pentru controlul direcției și a altitudinii.

Primul zbor experimental cu un avion cu reacţie a avut loc pe aerodromul Issy-les Moulineaux, lângă Paris, unde mulți entuziaști ai aviației și oameni de știință au fost martori la momentul istoric. Avionul lui Coandă a rulat pe pista de decolare și s-a ridicat spre cer. Însă, atunci, Coandă era să-și piardă viața testând avionul cu reacție.

Avionul s-a lovit de un zid de la marginea aerodromului şi a luat foc. Din fericire, Coandă a fost proiectat din avion înaintea impactului, alegându-se cu câteva contuzii pe faţă şi pe mâini.

În 1911, Coandă a iniţiat construcţia primului avion bimotor cu o singură elice.

Între 1912-1914, fiind director al Uzinelor „Bristol Aeroplain Companie” din Marea Britanie, Coandă proiectează mai multe aparate de zbor „clasice” (cu elice) cunoscute sub numele de Bristol-Coandă.

Descoperirea Efectului Coandă

Una dintre cele mai semnificative contribuții ale lui Coandă în domeniul aeronauticii este descoperirea „Efectului Coandă” (sau devierea jeturilor de fluid în apropierea suprafețelor curbe).

Efectul care îi poartă numele a fost pentru prima dată observat de Coandă în 1910 în timpul probei de testare a avionului Coandă-1910, primul avion cu reacție.

Pornind de la acest fenomen, a proiectat în 1935 o „aerodină lenticulară”, aparat de zbor în formă de „farfurie zburătoare”. Aparatul de zbor decola şi ateriza pe verticală, putea să se mențină în aer într-un punct fix şi se putea deplara cu viteze mari, având o rază de acţiune de 5000 km.

Mai mult decât atât, cu ajutorul „Efectului Coandă” au fost construite aparate medicale folosite pentru respiraţia artificială.

Inventarea torpilei subacvatice

O altă invenție incredibilă a genialului Henri Coandă a fost torpila subacvatică.

În anii 1960, Coandă a lucrat pentru US Air Force şi pentru NASA în programe secrete de cercetare. În acea perioadă, românul a inventat torpila care se putea deplasa cu 160 km/oră, fără a crea valuri, fiind nedetectabilă de sistemele de tip radar.

Puțini sunt cei care știu că inventatorul român a studiat timp de mulți ani structura şi calitatea apei potabile. Astfel, acesta a pus la punct un aparat de dimensiuni reduse pentru desalinizarea apei de mare. De asemenea, a creat un material de construcţie „beton-lemnul”, folosit pentru decoraţiuni.

De-a lungul vieții sale, Henri Coandă a obţinut peste 250 de brevete, printre care: brevet pentru „Arzător pentru combustibil gazos” sau pentru ”Un dispozitiv pentru devierea unei vâne de fluid ce pătrunde într-un alt fluid” (1936).

Întoarcerea în România

Henri Coandă s-a întors în România, în anul 1970. Aici, acesta a pus la punct numeroase proiecte ştiinţifice importante. În anul 1971, Coandă a fost numit membru al Academiei Române, dar și membru de onoare al Academiei Aeronautice Regale Britanice. De asemenea, Coandă a devenit membru de onoare al Centrului Internaţional de Cercetări Biologice de la Geneva, cât și doctor Honoris Causa al Institutului Politehnic din Bucureşti, iar de-a lungul vieții sale a primit numeroase premii pentru invențiile sale.

Omul de știință, academicianul, inginerul, fizicianul şi inventatorul Henri Coandă a murit în data de 24 noiembrie 1972, la Bucureşti.

Contribuția lui Henri Coandă la dezvoltarea tehnologiei aviatice nu poate fi subestimată. Creația sa – avionul cu reacție – a deschis drumul pentru dezvoltarea ulterioară a avioanelor cu reacție și a influențat semnificativ progresul aviației în secolul XX.

În onoarea sa, cel mai mare aeroport al României îi poartă numele: Aeroportul Internaţional Henri Coandă, din Bucureşti.