Fiica lui Mihai Viteazul urma să se mărite cu un împărat. Ce s-a întâmplat, însă, cu domniţa Florica

Fiica lui Mihai Viteazul, domniţa Florica, a fost cerută de soție de un împărat, însă căsătoria nu a avut loc. Trăind în umbra faptelor tatălui său, se cunosc mai puţine lucruri despre unica fiica legitimă a marelui voievod. Totuşi, un aspect interesant care s-a păstrat este faptul că, cel mai probabil, istoria s-ar fi scris altfel dacă tânăra domniţă devenea soția unui puternic împărat precum cel al Sfântului Imperiu Roman.

Dacă destinul lui Mihai Viteazul este binecunoscut, cel al copiilor săi a rămas în umbra faimosului lor tată. Și, mai ales, cel al domniței Florica, frumoasa fiică a celui dintâi unificator al țărilor românești.

Fiica lui Mihai Viteazul, cerută de soție de un împărat

Domnița Florica a trăit într-o epocă în care faptele gloriosului ei tată au dus familia de la extaz la agonie.

Fiica lui Mihai Viteazul s-ar fi născut în jurul anului 1585, ea moștenind frumusețea, blândețea, farmecul și dulceața graiului de la mama sa, Doamna Stanca, după cum scria, în anul 1912, Ștefan Nicolaescu, în lucrarea „Portrete istorice. Domnița Florica, fiica lui Mihaiu Vodă Viteazul și a Doamnei Stanca”.

În schimb, statura măreață, mersul mândru și energia caracterului proveneau de la tatăl ei.

Deși abia intrase în adolescență, conform normelor de azi, vestea frumuseții tinerei se răspândise departe peste hotare. La Viena și la Praga, despre Florica se spune că a atras privirile și a răpit inima însuși împăratului Sfântului Imperiu Roman, Rudolf al II-lea.

Deși era cu 33 de ani mai în vârstă, împăratul i-a cerut mâna, iar istoria s-ar fi scris, probabil, cu totul altfel, dacă ar fi avut loc acea căsătorie.

Se spune că nobilimea maghiară, prin intrigi de culise, ar fi reușit să împiedice această uniune ce ar fi fost extrem de periculoasă pentru interesele lor din Ungaria, al cărei rege era acelaşi Rudolf.

În schimb, frumoasa Florica l-a luat în căsătorie pe Preda Postelnicul, fiul lui Papa, logofătul de la Greci, boier de viță nobilă și de mare vază la vremea aceea.[sursa] Acesta din urmă a adus mari servicii țării ca diplomat și a fost tratat cu mult respect de toți domnii care s-au succedat la tronul Țării Românești. Bărbatul a murit la 23 octombrie 1632, pe câmpul de luptă, ca un adevărat viteaz.

Fiul său, Preda, i-a semănat în toate, prin urmare Domnița Florica a putut fi mândră că și-a găsit un astfel de soț, bun român și oștean destoinic al țării.

Despre această căsnicie vorbește un document al voievodului Gavril Movilă, domn al Țării Românești între anii 1618 – 1620. În actul datat 13 iulie 1619, se face referire la stăpânirea Domniței Florica și a soțului ei, Preda, peste satul Crăișanii din județul Mehedinți, pe care domnița îl primise ca zestre la nuntă chiar de la tatăl său, Mihai Viteazul.

De la extaz, la agonie

După ce marele voievod a pierdut bătăliile de la Mirăslău și Bucov, în toamna anului 1600, dar și stăpânirea celor trei țări românești, Florica, împreună cu mama sa, l-au însoţit pe Mihai Viteazul la Curtea împărătească de la Praga. Probabil că acela a fost momentul în care împăratul Rudolf, văzând-o pe tânăra prințesă valahă, care avea doar 15 ani, s-a îndrăgostit de ea.

Însă intrigile dușmanilor lui Mihai au fost mai puternice chiar și decât pasiunea împăratului. Astfel s-a ajuns la asasinarea voievodului, chiar în tabăra sa de lângă Turda, în august 1601, de către oamenii generalului Basta, cu acordul tacit al lui Rudolf al Ii-lea.

După uciderea mișelească a tatălui ei, Domnița Florica, mama și fratele său au luat calea pribegiei. Au revenit în Țara Românescă abia după mai bine de un an, când a fost consemnată vizita sa la Mănăstirea Cozia, în noiembrie 1602, pentru a-și vedea bunica, faimoasa mamă a lui Mihai Viteazul, Teodora, cunoscută ca Maica Teofana.

În anul următor, Doamna Stanca a murit de ciumă, iar despre fiul lui Mihai Viteazul, Nicolae Pătrașcu, se știe că s-a căsătorit cu Ancuța, fiica domnitorului Radu Șerban, având ca urmași două fete, Ilinca și Ancuța, și doi băieți, Gavrilaș și Mihail.

Despre Domnița Florica se mai știe că a trăit o viață fericită cu Preda și a avut, la rândul ei, trei copii: pe Buica, pe Ilina și pe Mihaiu. Nu se știe, în schimb, când a murit și nici unde a fost îngropată.

În arhivele județene Prahova, Buzău și Vâlcea, precum și ale Arhivele Naționale ale României din București, ar exista și în prezent, în județele Prahova si Buzău, cel puțin două familii ai căror membri sunt descendenți ai marelui domnitor prin fiica sa, Domnița Florica.

Mihai Viteazul a mai avut o fiică, din afara căsătoriei, Marula, născută în anul 1599, în urma relației cu o tânără pe nume Tudora din Târgșor. Fratele mai mic al acesteia avea să devină, la rândul său, domn al Țării Românești, între anii 1669 – 1672, intrând în istorie sub numele de Antonie Vodă din Popești.