Misterul Balotești. 29 de ani de la cel mai mare accident aviatic din România
Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul: A fost cumplit. Cumplit. Nu se poate descrie, eu n-aş putea să descriu.
Valentin Duță, şeful secerităţii aeronautice Tarom: Acolo era carne tocată. Nu erau cadavre sau răniţi. Nu existau contururi, urme. Era carne tocată pur şi simplu.
Vineri, 31 martie, 1995. Ziua care a intrat în istoria neagră aviaţiei. România avea de-a face cu cea mai mare catastrofă. 59 de oameni îşi pierdeau viaţa. Lângă Bucureşti după ce Airbusul care trebuia să îi ducă spre Belgia se prăbuşea subit după decolare.
La ora 9 aeronava cu destinaţia Bruxelles primeşte aprobarea de zbor. Motoarele se turează, iar la ora 9 şi 6 minute se desprinde de sol. Ora 09:07:53. Avionul se ridică până la aproape 1.400 de metri şi retrage flapsurile. Ora 09:07:58. Aeronava ajunge în dreptul localităţii Baloteşti şi începe virajul spre Ploieşti. Este o zi crâncenă, cu vânt puternic şi ninsoare.
Brusc, avionul Tarom YR LCC începe să piardă înâlţime. Motorul de pe aripa din interiorul virajului nu mai are putere. Era deasupra localităţii Baloteşti, la doar trei kilometri de aeroport.
Valentin Duță, şeful securităţii aeronautice Tarom: Îmi permit să vă întreb şi eu: ce s-a întâmplat acolo?! Stoi s-a străduit, n-a avut ajutorul lui Bătănoiu. Amândoi ar fi scos avionul din viraj şi şi-ar fi văzut de drum.
Dar de ce nu erau amândoi, nu ştie nici acum. La ora 09:08:02 secunde, copilotul ridică tonul şi îşi întreabă căpitanul dacă e bine.
„Ce-ai, bă? Ce-ai, bă? Ce-ai, bă?”
sursa: Stenograma înregistrării cutiei negre
Trecuseră două minute de la decolare. La ora 09:08:28 de secunde, cutia neagră înregistrează un alt strigăt disperat al secundului.
Bă, s-a stricat ăla!
sursa: Stenograma înregistrării cutiei negre
Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul: Mai trec şase secunde, timp în care Stoi şi numai el urlă, efectiv. Și aeronava se prăbuşeşte.
Ioan Florian Dănuț, fost primar Balotești: S-a auzit o bubuitură foarte puternică. Tot câmpul împrăştiat cu bucăţi. Fum. O gaură mare unde a căzut. Se vedeau bucăţi din mâini, picioare ale celor care se aflau în avion. Păcat!
Nimeni nu avea cum să supravieţuiască unei căderi liberă de la 1.200 de metri. Iar România nu era pregătită pentru o asemenea anchetă. Totul s-a făcut cu manualul în mână, cu ajutorul agenţilor FBI şi a specialiştilor francezi.
Valentin Duță, şeful securităţii aeronautice Tarom: Noi am îngropat o ureche a vărului meu. Teoretic şi practic, poate să nu-i aparţină. Presa vuia de articole despre catastrofa aviatică.
Fiecare scria ce aflase şi avea impresia că spune adevărul. S-a vorbit şi s-a scris despre explozie, atac terorist, rachetă lansată de armată, un complot al serviciile ca să ucidă un bărbat misterios din avion care ar fi cărat în servietă documente secrete de la Revoluţie.
Aproape 50 de oameni au alcătuit trei comisii de anchetă. Procurorul Marian Nazat a coordonat operaţiunea de identificare a victimelor, care a durat câteva săptămâni. Sorin Stoicescu a fost şeful comisiei care a analizat cutiile negre, parametrii tehnici ai aeronavei şi recomandările constructorului.
Rezultatele au venit după cel puţin cinci ani. Ancheta penală a fost în sarcina procurorului Carmen Popa. A plecat de la Parchetul General înainte ca toate expertizele să fie gata. A revenit în magistratură în 2008, când expertizele erau gata, dar nu exista o concluzie. Un an mai târziu, tot Carmen Popa a finalizat ancheta.
Carmen Popa, procurorul care a instrumentat dosarul: Aeronava avea o defecţiune din fabricaţie. Se reducea un motor, motorul stâng. Piloţii erau avertizaţi, ştiau. Nu era o defecţiune avertizată sonor sau vizual. Unul din cei doi trebuia să ţină maneta.
În accidentul de la Baloteşti, raportul comisiei de investigaţie pentru siguranţa aviaţiei civile a fost gata după 19 ani. Negru pe alb arată că lipsa de acţiune a căpitanului, o posibilă decizie greşită luată de copilot şi asimetria motoarelor au făcut ca aparatul de zbor al Tarom să se prăbuşească.
