România găzduiește peste 3.450 de lacuri și aproximativ 250 de baraje mari, multe dintre ele construite în perioada comunistă, cu scopul de a produce energie electrică, a preveni inundațiile și a regulariza cursurile de apă. Aceste construcții impresionante ascund povești fascinante, drame umane și realizări tehnice remarcabile. În acest articol, vom explora secretele unora dintre cele mai mari și mai spectaculoase baraje din România: Vidraru, Gura Apelor, Porțile de Fier I, Izvorul Muntelui (Bicaz) și Siriu.
1. Barajul Vidraru – „Marea din munți”
Locație: Râul Argeș, județul Argeș
Înălțime: 166 metri
Perioada construcției: 1960–1966
Barajul Vidraru, situat în apropierea Transfăgărășanului, este unul dintre cele mai cunoscute și vizitate baraje din România. Construit pentru producerea energiei electrice și prevenirea inundațiilor, acesta a fost, la momentul finalizării, al optulea cel mai mare baraj din Europa și al 20-lea din lume. Lacul de acumulare, cu o suprafață de 870 de hectare și o adâncime de până la 155 de metri, adună apele râurilor Capra, Buda și ale afluenților din munții Frunții și Ghițu.
Secrete și povești
- Jertfe umane: Construcția barajului a implicat lucrări colosale, inclusiv forarea a kilometri de galerii subterane și excavarea a peste 1,7 milioane de metri cubi de rocă. Se estimează că numeroși muncitori și-au pierdut viața în accidente pe șantier, deși cifrele exacte nu au fost făcute publice.
- Satul scufundat: În 1965, satul Cumpăna a fost inundat pentru a face loc lacului de acumulare. Localnicii au fost relocați, dar legendele spun că, în perioadele de secetă, crucile cimitirului satului pot fi văzute ieșind din apă.
- Rezistență extremă: Barajul este proiectat să reziste la cutremure și inundații majore. În 2014, când lacul a atins 98% din capacitate, autoritățile au confirmat că riscul de rupere era zero, datorită designului robust.
- Atracție turistică: Pe lângă peisajele spectaculoase, barajul a fost, până recent, un loc popular pentru bungee jumping, având cel mai înalt punct de săritură din țară.
2. Barajul Gura Apelor – Cel mai înalt din România
Locație: Râul Mare, județul Hunedoara
Înălțime: 168 metri
Perioada construcției: 1975–1986
Situat în Parcul Național Retezat, barajul Gura Apelor este cel mai înalt din România și cel mai mare baraj de anrocamente cu miez de argilă din Europa. Construit pentru producerea energiei electrice și controlul viiturilor, acesta acumulează peste 225 de milioane de metri cubi de apă.
Secrete și povești
- Rol salvator: În 1999, barajul a prevenit o catastrofă majoră în timpul unei viituri puternice în Retezat, care a ucis 14 oameni. Fără baraj, inundațiile ar fi devastat comunitățile de pe cursul Râului Mare și al Streiului până la vărsarea în Mureș.
- Efort titanic: Construcția a durat 11 ani și a implicat mii de mineri care au săpat în munte în condiții extrem de dificile. Barajul este considerat o realizare tehnică de excepție pentru acea perioadă.
- Peisaj sălbatic: Deși mai puțin cunoscut turiștilor decât Vidraru, lacul de acumulare oferă vederi spectaculoase, fiind înconjurat de munți și păduri. Zona este ideală pentru drumeții și observarea faunei, inclusiv a zimbrilor din apropiere.
3. Barajul Porțile de Fier I – Gigantul Dunării
Locație: Dunăre, județele Mehedinți și Caraș-Severin
Înălțime: 60 metri
Perioada construcției: 1964–1972
Porțile de Fier I este cel mai mare sistem hidroenergetic din România, realizat în colaborare cu Iugoslavia. Barajul, inaugurat în 1972 de Nicolae Ceaușescu și Iosif Broz Tito, are un lac de acumulare de 130 de kilometri lungime și servește la producerea energiei electrice și facilitarea navigației.
Secrete și povești
- Drama relocărilor: Construcția a inundat 3.560 de hectare pe partea românească, afectând zece localități, inclusiv insula Ada-Kaleh, o comunitate turcească unică, complet scufundată. Locuitorii au fost relocați, dar pierderea culturală a fost imensă.
- Tehnologie avansată: Lucrările au implicat construirea simultană pe ambele maluri ale Dunării, cu ecluze și centrale electrice. În a doua fază (1968–1970), fluviul a fost redirecționat prin ecluze pentru a permite finalizarea barajului.
- Legende locale: Se spune că forța Dunării a fost atât de greu de „îmblânzit” încât constructorii au întâmpinat provocări tehnice uriașe, considerate aproape imposibile la acea vreme.
4. Barajul Izvorul Muntelui (Bicaz) – Perla Moldovei
Locație: Râul Bistrița, județul Neamț
Înălțime: 127 metri
Perioada construcției: 1950–1960
Cunoscut și sub numele de Barajul Bicaz, acesta este al treilea ca înălțime din România și creează cel mai mare lac artificial din țară, Lacul Izvorul Muntelui. Construit în perioada comunistă, barajul este un punct de referință în județul Neamț, amplasat în apropierea Cheilor Bicazului.
Secrete și povești
- Impact asupra comunităților: Similar altor baraje, construcția a necesitat relocarea satelor din zonă. Localnicii au fost nevoiți să își părăsească gospodăriile, iar poveștile lor de pierdere sunt încă vii în memoria colectivă.
- Turism diversificat: Lacul este folosit pentru plimbări cu vaporașul, iar pe malul său există un port turistic și un hotel plutitor. Zona atrage turiști datorită peisajelor și proximității de obiective precum Piatra Neamț sau Cheile Bicazului.
- Putere energetică: Barajul alimentează una dintre cele mai importante hidrocentrale din România, contribuind semnificativ la sistemul energetic național.
5. Barajul Siriu – Uniunea munților
Locație: Râul Buzău, județul Buzău
Înălțime: 122 metri
Perioada construcției: 1982–1994
Barajul Siriu, situat între masivul Podul Calului și masivul Siriu, este renumit pentru peisajul său dramatic și pentru rolul său în producerea energiei și prevenirea inundațiilor pe râul Buzău.
Secrete și povești
- Construcție întârziată: Deși lucrările au început în 1982, barajul a fost finalizat abia în 1994, din cauza dificultăților tehnice și a schimbărilor politice de după 1989.
- Legende locale: Lacul Siriu este înconjurat de mituri, unele vorbind despre un „monstru” acvatic care ar trăi pe fundul lacului, o poveste care adaugă un aer misterios zonei.
- Frumusețe naturală: Barajul este considerat unul dintre cele mai pitorești din România, datorită poziționării între doi munți și a lacului de 420 de hectare, ideal pentru pescuit și drumeții.
Context istoric și impact
Majoritatea marilor baraje din România au fost construite în timpul regimului comunist, între anii 1950 și 1989, ca parte a unui amplu program de sistematizare și dezvoltare energetică. Aceste proiecte au transformat peisajul și soarta comunităților locale, dar au venit cu costuri umane și culturale semnificative. Sate întregi au fost relocate, iar poveștile despre pierderi și sacrificii sunt încă vii.
Din punct de vedere tehnic, barajele românești sunt considerate realizări remarcabile, multe fiind proiectate să reziste la condiții extreme. De exemplu, Vidraru a trecut fără probleme de cutremurul din 1977, iar Gura Apelor a demonstrat eficiența sa în gestionarea viiturilor. Totuși, după 1989, construcția de baraje noi a fost aproape inexistentă, din cauza costurilor ridicate și a schimbărilor de priorități.
Concluzie
Barajele Vidraru, Gura Apelor, Porțile de Fier I, Izvorul Muntelui și Siriu sunt mai mult decât simple construcții hidrotehnice – sunt simboluri ale ingineriei românești, dar și mărturii ale sacrificiilor umane și culturale. Fie că atrag turiști prin peisajele lor spectaculoase, fie că ascund povești despre sate scufundate sau legende misterioase, aceste baraje rămân parte integrantă a identității și istoriei României. Vizitarea lor oferă nu doar o experiență vizuală, ci și o călătorie în timp, dezvăluind secretele uneia dintre cele mai ambițioase perioade de dezvoltare ale țării.
Surse:
- Informații despre baraje și impactul lor asupra comunităților, adaptate din articole publicate pe adevarul.ro și kanald.ro.
- Detalii tehnice și istorice despre construcții, bazate pe documente de pe scribd.com și bloguri specializate.
