Cele mai mari baraje din România sunt considerate adevărate realizări inginerești, dar și simboluri de putere și infrastructură strategică. Aceste baraje au roluri esențiale în producția de energie, gestionarea resurselor de apă și protecția împotriva inundațiilor. Totuși, există multe secrete și detalii mai puțin cunoscute despre construcția, funcționarea și impactul lor.
Barajul Vidraru
- Informații generale: Situat pe râul Argeș și finalizat în 1966, Barajul Vidraru a fost construit pentru a produce energie electrică, dar și pentru a controla debitele râului și pentru irigații. Are o înălțime de 166 metri și o lungime de coronament de 307 metri, fiind unul dintre cele mai mari din România.
- Secrete și legende:
- Muncă extrem de dificilă: Construcția a durat cinci ani și a implicat muncă într-un regim de efort continuu, cu sacrificii mari. Se spune că numeroși muncitori și-au pierdut viața în timpul lucrărilor din cauza condițiilor dificile și a tehnologiilor de construcție limitate din acea perioadă.
- Tuneluri secrete și adăposturi militare: Există zvonuri conform cărora în apropierea barajului ar fi fost amenajate tuneluri secrete și buncăre militare, pentru a proteja barajul și pentru a-l folosi ca punct strategic în caz de conflict.
- Mitul „Blestemului Vidrarului”: Unele legende spun că, în perioada construcției, s-au petrecut evenimente inexplicabile, iar barajul ar fi fost „blestemat”, din cauza problemelor tehnice și accidentelor frecvente.
Barajul Bicaz (Izvorul Muntelui)
- Informații generale: Situat pe râul Bistrița și terminat în 1960, barajul este cel mai mare din România ca volum de apă acumulată, creând lacul de acumulare Izvorul Muntelui, care este și una dintre principalele atracții turistice din zona Neamț.
- Secrete și mistere:
- Evacuarea satelor: Pentru a realiza acest baraj, au fost strămutate mai multe sate și au fost inundate locuințe și terenuri agricole, unele dintre ele fiind înghițite complet de lacul de acumulare.
- Amenințări în timpul construcției: Se spune că au existat momente de criză și în timpul construcției, când pământul instabil a creat dificultăți și riscuri. Inginierii au trebuit să improvizeze soluții pentru a evita prăbușirea unor sectoare ale barajului.
- Tuneluri subacvatice și galerii de inspecție: Barajul Bicaz este cunoscut pentru galeriile sale subterane, unele aflate chiar sub nivelul apei. Aceste tuneluri permit inspecții și reparații, dar puțini oameni au acces acolo, iar accesul este strict controlat.
Barajul Porțile de Fier I
- Informații generale: Situat pe Dunăre, la granița cu Serbia, Porțile de Fier I este cel mai mare complex hidroenergetic de pe Dunăre și una dintre cele mai mari construcții de acest fel din Europa. A fost inaugurat în 1972 și a fost un proiect comun al României și Serbiei.
- Secrete și povești:
- Orașul scufundat: Construcția barajului a dus la inundarea unor orașe și sate istorice, printre care și orașul Ada Kaleh, o mică insulă locuită majoritar de comunități turcești. Ada Kaleh avea o cultură unică, cu tradiții, meșteșuguri și moschee, toate fiind pierdute în apele lacului de acumulare.
- Impact ecologic și specii dispărute: În timpul construcției, ecosistemul Dunării a fost afectat, iar anumite specii de pești au dispărut din această regiune. Barajul a afectat și migrația speciilor de pești de-a lungul fluviului, modificând echilibrul natural al zonei.
- Galerii subterane și subacvatice: Ca și alte mari baraje, Porțile de Fier I are un sistem complex de tuneluri și galerii folosite pentru inspecții și reparații, unele fiind aflate sub presiunea apei Dunării. Aceste structuri sunt strict monitorizate și au reguli stricte de acces.
Barajul Gura Apelor
- Informații generale: Barajul Gura Apelor este situat în Parcul Național Retezat și este unul dintre cele mai înalte baraje de anrocamente (pietriș și nisip) din Europa, cu o înălțime de 168 metri. A fost construit pentru a asigura alimentarea cu apă a hidrocentralelor din Valea Jiului.
- Secrete și mituri:
- Pericol seismic și vulnerabilități: Din cauza poziției sale și a structurii de anrocamente, există dezbateri despre cât de rezistent ar fi barajul în caz de cutremur major. Totuși, specialiștii susțin că structura sa este foarte sigură și construită să reziste la mari presiuni.
- Tuneluri de acces și ascunse: Există zvonuri conform cărora în timpul construcției au fost create tuneluri ascunse pentru evacuare și puncte de refugiu, deși nu sunt accesibile publicului. Se spune că aceste tuneluri ar fi fost folosite și pentru cercetări geologice și energetice.
Concluzii
Marile baraje din România sunt impresionante și au o importanță strategică în infrastructura energetică și de apărare a țării. Secretele lor variază de la aspecte tehnice și probleme întâmpinate în construcție, până la legende și povești locale. Deși multe dintre aceste povești sunt greu de confirmat, ele continuă să atragă curiozitatea și fascinația publicului.
