Povestea dacului de care romanii se temeau care de m.o.arte. El ar fi fost adevăratul asasin al lui Burebista
În istoria antică a Europei de Est, dacii reprezintă un popor mândru și războinic, ale cărui confruntări cu Imperiul Roman au lăsat urme adânci în cronicile vremii. Printre figurile enigmatice ale acestui popor se numără Cotiso, un rege dac care a inspirat teamă în rândul romanilor prin raidurile sale îndrăznețe și ambițiile politice. Mai mult, unele teorii istorice îl indică pe Cotiso ca fiind posibilul orchestrator sau participant la asasinarea marelui rege Burebista, un eveniment care a schimbat cursul istoriei dacilor. Deși dovezile concrete lipsesc, povestea lui Cotiso împletește fapte istorice cu speculații fascinante, oferind o perspectivă asupra luptei pentru putere în lumea antică.
Contextul Istoric: Ascensiunea și Căderea lui Burebista
Pentru a înțelege rolul lui Cotiso, trebuie să ne întoarcem la Burebista, considerat întemeietorul statului dac unitar. Burebista (aproximativ 82-44 î.Hr.) a reușit să unifice triburile geto-dace, creând un regat puternic care se întindea de la Munții Carpați până la Marea Neagră și Balcani. Sub conducerea sa, dacii au învins triburi celtice, au extins teritoriile și au devenit o amenințare reală pentru Roma. Strabon, geograful grec, îl descrie pe Burebista ca pe un lider carismatic, sfătuit de marele preot Deceneu, care a implementat reforme religioase și sociale stricte, inclusiv interzicerea vinului pentru a menține disciplina armatei.
Totuși, puterea absolută a lui Burebista a stârnit nemulțumiri în rândul nobilimii dace (tarabostes). În anul 44 î.Hr., același an în care Iulius Caesar a fost asasinat la Roma, Burebista a căzut victimă unei conspirații interne. Sursele antice, precum Strabon, sugerează că a fost ucis de propriii săi nobili, nemulțumiți de reformele sale autoritare. După moartea sa, regatul s-a fragmentat în patru sau cinci părți mai mici, fiecare condusă de un rege local. Una dintre aceste entități, probabil cea mai puternică din zona Transilvaniei și Banatului, a fost condusă de Cotiso.
Cine a Fost Cotiso: Regele Războinic din Munți
Cotiso (sau Coson, în unele inscripții) apare în sursele romane ca un lider dac activ în perioada imediat următoare morții lui Burebista, între aproximativ 44 î.Hr. și 20 î.Hr. El controla un teritoriu fortificat în munții din vestul Daciei, cu centre precum Sarmizegetusa (nu cea regală a lui Decebal, ci una anterioară). Florus, istoric roman, îl menționează pe Cotiso ca pe un rege care trăia în peșteri și fortărețe montane, de unde lansa atacuri surprinzătoare.
Cotiso nu era un simplu succesor; el reprezenta o forță independentă care a profitat de haosul post-Burebista. Armata sa, compusă din războinici daci pricepuți în lupte de gherilă, folosea terenul muntos pentru ambuscade. Iarna, când Dunărea îngheța, Cotiso conducea expediții de jaf peste fluviu, atacând provincii romane precum Moesia și Pannonia. Aceste raiduri nu erau doar pentru pradă, ci și pentru a testa slăbiciunile Romei, aflată în plin război civil.
De Ce se Temeau Romanii de Cotiso: O Amenințare la Porțile Imperiului
Romanii, obișnuiți să domine popoarele barbare, vedeau în Cotiso un pericol iminent. În perioada războaielor civile romane (după 44 î.Hr.), Cotiso s-a implicat activ în politica internă a Romei. În jurul anului 30 î.Hr., în timpul conflictului dintre Marc Antoniu și Octavian (viitorul Augustus), Cotiso a fost curtat de ambii. Octavian i-a propus chiar căsătoria cu fiica sa, Iulia, oferindu-i șansa de a deveni ginerele împăratului roman – o alianță care ar fi unit Dacia cu Roma. Totuși, Cotiso a ales să se alieze cu Antoniu, care îi promisese teritorii vaste și independență.
Această decizie a provocat panică la Roma. Poetul Horațiu, în odele sale, descrie teama romanilor față de “săgețile dacilor” care amenințau să distrugă orașul etern. Cotiso era văzut ca un potențial invadator, capabil să unească triburile dace și să atace provinciile balcanice. Raidurile sale repetate au forțat Roma să plătească tributuri sau să organizeze campanii defensive. Istoricul Appian menționează că dacii sub Cotiso au devastat zone din Iliria și Macedonia, zone sub control roman.
Mai mult, unii istorici moderni îl identifică pe Cotiso cu “Koson” de pe monedele de aur romane, care ar reprezenta un tribut plătit de Roma pentru a cumpăra pacea. Aceste monede, bătute în stil roman dar cu simboluri dace, sugerează influența economică și militară a lui Cotiso. Romanii se temeau nu doar de forța sa militară, ci și de abilitatea sa de a exploata slăbiciunile interne ale imperiului.
Teoria Asasinatului: A Fost Cotiso “Adevăratul Asasin” al lui Burebista?
Aici intrăm în zona speculațiilor. Sursele antice nu numesc explicit asasinii lui Burebista, ci vorbesc de o conspirație a nobililor. Totuși, în istoriografia modernă românească și în unele teorii conspiraționiste, Cotiso este suspectat de implicare. Motivul? Ca nobil dac influent, Cotiso ar fi avut de câștigat de pe urma eliminării lui Burebista, care centraliza puterea și reducea autonomia locală. După asasinat, Cotiso a preluat controlul asupra unei părți importante a regatului, ceea ce sugerează că ar fi fost parte din complot.
Unele surse sugerează că Deceneu, marele preot, ar fi fost implicat, dar Cotiso apare în alte narațiuni ca un rival potențial. De exemplu, în contexte istorice, Cotiso este văzut ca un continuator al politicii anti-romane a lui Burebista, dar cu ambiții personale. Totuși, aceste afirmații lipsesc de dovezi concrete – nu există inscripții sau texte antice care să-l lege direct de crimă. Istoricii precum cei citați în articole recente consideră că speculațiile sunt bazate pe interpretări libere ale fragmentării regatului.
Mai plauzibil este că asasinatul a fost rezultatul nemulțumirilor interne față de reformele lui Burebista, care includeau abstinența de la alcool și o disciplină strictă, impuse de Deceneu. Cotiso, ca lider emergent, a beneficiat indirect, dar nu există probe că el ar fi fost “adevăratul asasin”.
Moștenirea și Sfârșitul lui Cotiso
Cotiso a continuat să reziste romanilor până în jurul anului 20-10 î.Hr., când campanii romane sub Augustus au început să pacifice zona. Probabil a murit în luptă împotriva legiunilor romane, în timpul unor contraofensive. Moștenirea sa a pavat drumul pentru unificarea ulterioară sub Decebal, care a dus lupta dacilor la apogeu în războaiele cu Traian (101-106 d.Hr.).
Astăzi, Cotiso rămâne o figură enigmatică, simbol al rezistenței dace. Teoriile despre rolul său în asasinarea lui Burebista adaugă un strat de intrigă, amintindu-ne că istoria este adesea o țesătură de fapte și mituri. În ciuda lipsei de dovezi, povestea sa ilustrează cum ambițiile personale pot schimba destinele națiunilor.
