Este adevărat că românii au venit din Italia acum 700 de ani?

În ultimii ani, pe rețelele de socializare și în discuții informale, au apărut diverse teorii alternative despre originea poporului român. Una dintre ele sugerează că românii ar fi venit din Italia acum aproximativ 700 de ani, adică în jurul anului 1325, în perioada Evului Mediu târziu. Această idee pare să fie o distorsionare a unor legende istorice sau a unor interpretări eronate ale originilor romane ale românilor. Dar este oare adevărată? În acest articol, vom explora teoriile științifice acceptate despre etnogeneza românilor, bazându-ne pe surse istorice și academice, pentru a vedea dacă această afirmație are vreo bază factuală.

Contextul istoric al originilor românilor

Originea poporului român este un subiect intens dezbătut în istoriografie, cu două teorii principale: teoria continuității daco-romane și teoria imigraționistă. Nicio sursă credibilă nu susține o migrație masivă din Italia în secolul al XIV-lea. Să începem cu teoria dominantă în mediul academic românesc și internațional.

Teoria continuității daco-romane afirmă că poporul român s-a format pe teritoriul actual al României, prin fuziunea dintre daci (populația autohtonă traco-geto-dacă) și coloniștii romani, după cucerirea Daciei de către împăratul Traian în anul 106 d.Hr. Procesul de romanizare – adică adoptarea limbii latine, a culturii și a obiceiurilor romane – a durat câteva secole, până la retragerea administrației romane în 271 d.Hr., sub împăratul Aurelian. Chiar și după această retragere, populația daco-romană a rămas pe loc, continuând să trăiască în regiunile carpato-danubiene.

Argumentele în favoarea acestei teorii includ:

• Dovezi lingvistice: Limba română este o limbă romanică, derivată din latina vulgară vorbită de coloniștii romani. Elemente precum cuvinte de origine dacică (aproximativ 100-150 de termeni, cum ar fi “brânză” sau “mal”) arată o sinteză locală, nu o importare târzie.
• Dovezi arheologice: Săpături în România au dezvăluit continuitatea locuirii în fostele provincii romane, cu artefacte daco-romane și morminte care indică o populație stabilă, nu o dispariție totală după retragerea romană. De exemplu, cercetări recente în paleogenetică arată că românii moștenesc aproximativ 25% din genele lor de la populații antice din regiune, inclusiv daci și romani.
• Surse istorice: Cronicari medievali, precum Grigore Ureche în “Letopisețul Țării Moldovei” (1647), menționează că românii “toți de la Râm se trag” (din Roma), subliniind o descendență romană antică, nu o migrație recentă. Aceasta este o referință la Imperiul Roman, nu la Italia medievală.

Formarea poporului român s-a încheiat aproximativ în secolele VIII-IX, odată cu apariția limbii române vechi și a unei identități etnice distincte. Aceasta este cu mult înainte de perioada de 700 de ani în urmă.

Teoria imigraționistă: O alternativă controversată

Opusă teoriei continuității este teoria imigraționistă, promovată inițial de istorici austrieci și maghiari în secolul al XIX-lea, precum Franz Sulzer, Josef Karl Eder și mai ales Robert Roesler în 1871. Această teorie susține că, după retragerea romană din 271, teritoriul Daciei a rămas pustiu, iar poporul român s-a format la sud de Dunăre (în Peninsula Balcanică), de unde ar fi migrat spre nord începând cu secolele IX-XIII.

Argumentele imigraționiștilor includ:

• Lipsa unor mențiuni explicite ale “românilor” în surse bizantine timpurii din nordul Dunării.
• Influențe slave și balcanice în limba română, sugerând o formare în sud.

Totuși, această teorie a fost criticată puternic pentru motive politice: ea a fost folosită în contextul Imperiului Austro-Ungar pentru a nega drepturile istorice ale românilor în Transilvania. Istorici români precum Bogdan Petriceicu Hașdeu, Alexandru D. Xenopol și Nicolae Iorga au combătut-o, aducând dovezi ale continuității.

Important: Chiar și în teoria imigraționistă, migrația nu vine din Italia, ci din zonele balcanice romanizate (cum ar fi Moesia sau Iliria). Și datele propuse sunt secolele IX-XIII, nu strict 700 de ani în urmă. De exemplu, Engel susținea o colonizare în secolul al IX-lea, dar nu din Italia.

De ce nu e adevărat că românii au venit din Italia acum 700 de ani?

Afirmația specifică – o migrație din Italia în secolul al XIV-lea – nu are suport istoric. Iată de ce:

1. Cronologia nu se potrivește: Acum 700 de ani (1325), statele medievale românești deja se formau. Basarab I întemeia Țara Românească în jurul anului 1330, iar Moldova în 1359. Acestea erau populate de o populație romanică autohtonă, nu de imigranți proaspeți din Italia.
2. Confuzie cu originea romană: Ideea că românii “vin din Roma” este o metaforă pentru descendența din Imperiul Roman, nu o migrație literală din Peninsula Italică medievală. Romanii care au colonizat Dacia erau din diverse părți ale imperiului, inclusiv Italia, dar asta s-a întâmplat acum aproape 2000 de ani.
3. Absența dovezilor: Nicio sursă istorică – nici cronicile italiene, nici cele românești sau bizantine – nu menționează o migrație masivă de italieni în România în secolul al XIV-lea. În schimb, există dovezi ale unor mici grupuri de negustori italieni (genovezi, venețieni) în porturile de la Marea Neagră, dar aceștia nu au influențat etnogeneza românilor.
4. Studii genetice moderne: Cercetări ADN arată că românii au un amestec genetic similar cu alte popoare balcanice, cu influențe romane antice, dar fără o componentă italiană medievală semnificativă.

Această teorie pare a fi o legendă urbană modernă, posibil inspirată din filme, cărți pseudo-istorice sau confuzii cu vlahii (populații romanice din Balcani). În realitate, românii sunt un popor format local, cu rădăcini antice.

Concluzie

Nu, nu este adevărat că românii au venit din Italia acum 700 de ani. Originea lor este mult mai veche și legată de romanizarea Daciei în antichitate, conform teoriei continuității daco-romane, acceptată de majoritatea istoricilor. Teoriile alternative, precum cea imigraționistă, propun migrații din sudul Dunării, dar nici ele nu implică Italia sau o perioadă atât de recentă. Istoria românilor este una de continuitate pe teritoriul carpato-danubian, marcată de influențe romane, slave și altele, dar fără migrații masive medievale din Peninsula Italică.

Pentru o înțelegere mai profundă, recomand consultarea surselor academice, precum lucrările lui Ioan-Aurel Pop sau enciclopedii istorice. Istoria nu este doar o poveste, ci un puzzle bazat pe dovezi.