Cum arătau, de fapt, dacii. Strămoșii noștri nu semănau cu românii de astăzi

Aceasta este o întrebare care a iscat multe controverse de-a lungul timpului și a a înfierbântat multe minți. Acum, însă, unele descoperiri ale cercetătorilor, vin să facă puțină lumină în acest caz și ne vorbesc despre cum arătau dacii din punct de vedere fizic, cei pe care îi considerăm strămoșii noștri.

Cum arătau, de fapt, dacii

De-a lungul timpului, istoricii care au studiat îndeaproape neamul antic din care ne tragem au susținut că dacii erau înalți, voinici, blonzi, cu ochii albaștri.

În anul 1926, istoricul Vasile Pârvan, membru al Academiei Române, a publicat una dintre cele mai ample lucrări în care se vorbește despre populațiile antice care au trăit pe actualul teritoriu al țării noastre. Volumul „Getica – Ο protoistorie a Daciei” cuprindea peste 1.000 de pagini și aproape 500 de figuri, planșe și hărți.

Columna lui Traian a fost un reper important

Academicianul a redat portul și înfățișarea strămoșilor noștri fiind inspirat de ilustraţiile de pe Columna lui Traian, de cele de pe monumentul triumfal de la Adamclisi, dar şi de statuetele unor daci care proveneau din arta romană şi descrierile lor din vechime.

„Trupul fizic al daco-geților ne e bine cunoscut, atât pe monumentul de la Adamclisi, cât și pe Columna lui Traian. Erau, se pare, în marea majoritate, înalți, voinici, blonzi cu ochii albaștri. Îmbrăcămintea le era simplă: o cămașă – bluză peste pantaloni, încinsă cu o curea, iar la femei o fustă peste o cămașă lungă. La vreme rea, geții purtau șube mari, cu blana pe dinăuntru”, a dezvăluit academicianul Vasile Pârvan.

Acesta îi asocia pe geți cu popoarele din nordul Europei. Totodată, spunea că aveau trăsături pe care le-au moștenit de la agatârși, un trib amintit de istoricul Herodot, care ar fi trăit pe teritoriul de astăzi al Transilvaniei în urmă cu 2.500 de ani. Aceștia se pare că pe lângă tatuajul de pe față și trup, își vopseau și părul blond cu o culoare albastră.

Teoria a fost preluată și de alți istorici

Hadrian Daicoviciu, fost coordonator al șantierului arheologic al cetăților dacice din Munții Orăștiei, i-a deschis astfel:

„Înalţi şi robuşti, bărbaţii daci aveau, în general, pielea de culoare deschisă, ochii albaştri şi părul blond-roşcat. Oamenii de rând purtau părul retezat pe frunte şi lăsat în plete destul de lungi pe umeri, ceea ce le-a şi atras numele de comati — „pletoşii”; la dacii nobili (tarobostes, pileati) e mai greu de stabilit portul părului din pricina căciuliţei din lână (pileum) pe care o purtau ca semn distinctiv al rangului lor”, a scris în istoricul în volumul Dacii (1960).

Istoricul Ion Horațiu Crișan, care a cercetat vreme de 40 de ani așezările dacice din Munții Orăștiei, a fost mai precaut în a vorbi despre înfățișarea acestora. Columna lui Traian i-a oferit acestuia câteva dintre cele mai vizibile repere în descrierile dacilor.

„Cei mai mulți dintre dacii reprezentați pe Columnă sunt indivizi robuști de talie înaltă sau mijlocie, cu capul mare, față scurtă și largă, orbite joase cu relief tridimensional, pomeți proeminenți, nas scurt și dreptprognatism accentuat, păr drept sau ușor ondulat, fără chelie.

Este tipul euro-dolicomorf, care se regăsește la noi încă din epipaleolotic și se va menține până în zilele noastre la români, mai cu seamă în regiunile din jurul Hunedoarei”, arăta Ion Horațiu Crișan.