Mileniul I d.Hr. (anii 0-1000) a fost un „mileniu întunecat” în istoria teritoriilor României actuale? De ce se ştie atât de puţin?

De ce se știe atât de puțin despre mileniul I?

1. Lipsa surselor scrise autohtone:
   • Populațiile din această regiune nu au lăsat în urmă documente scrise în mod extensiv. În contrast, grecii și romanii au produs cronici și alte surse literare, dar aceste texte rareori descriu în detaliu evenimentele din teritoriile nord-dunărene.
   • După retragerea romană din Dacia (271-275 d.Hr.), influența culturală romană a scăzut, iar populațiile locale au adoptat forme orale de transmitere a informațiilor.
2. Distrugeri și migrații frecvente:
   • Teritoriile României actuale au fost afectate de migrațiile popoarelor germanice, hunice, avare, slave și maghiare. Aceste mișcări de populație au dus la instabilitate, schimbări culturale și la distrugerea unor eventuale arhive sau mărturii scrise.
3. Absența cronicarilor externi:
   • Cele mai multe informații despre această perioadă provin din surse externe (bizantine, slave, ungurești) și sunt adesea indirecte sau fragmentare.
4. Arheologia insuficient explorată:
   • Descoperirile arheologice din ultimele două secole au început să umple golurile, dar încă există multe necunoscute legate de această perioadă. De exemplu, siturile dacice post-romane sau locuirile din epoca migrațiilor sunt mai greu de documentat în lipsa surselor scrise.

Ce știm despre mileniul I pe teritoriul României?

1. Perioada dacică și romană (secolele I-III d.Hr.):
   • După cucerirea Daciei de către romani (106 d.Hr.), teritoriul a fost intens colonizat și romanizat. Se știe destul de mult despre această perioadă datorită inscripțiilor latine și descoperirilor arheologice.
   • După retragerea romană, populațiile locale (daco-romani) au continuat să trăiască și să mențină elemente culturale romane.
2. Perioada migrațiilor (secolele IV-VIII d.Hr.):
   • Populațiile autohtone au fost influențate de migrațiile hunilor, gepizilor, avarilor și slavilor. Teritoriul nu era un vid de populație, așa cum au sugerat unele interpretări istorice mai vechi, ci un loc al interacțiunii culturale și etnice.
   • Sursele bizantine menționează uneori comunități „romane” (daco-romani) la nord de Dunăre.
3. Formarea structurilor medievale timpurii (secolele IX-X d.Hr.):
   • Primele structuri statale medievale apar în această perioadă (precum voievodatele lui Glad, Gelu, Menumorut, sau Morisena).
   • Arheologia confirmă continuitatea locuirii și dezvoltarea unor forme organizatorice în diverse regiuni, precum Țara Hațegului sau Maramureș.

Mitul „mileniului întunecat”

• Percepția acestui mileniu ca fiind „întunecat” vine mai mult din golurile documentare decât din lipsa unor evenimente importante. De fapt:
  • Continuitatea daco-romană este o temă centrală în interpretarea istoriei românești.
  • Migrațiile au adus transformări semnificative, dar nu au anulat complet caracteristicile populațiilor locale.
  • Creștinismul a început să prindă rădăcini, iar influențele culturale slave și bizantine au contribuit la modelarea viitoarelor formațiuni politice și culturale.

Mileniul I nu a fost lipsit de evenimente semnificative, dar natura fragmentară a surselor face ca multe aspecte ale acestei epoci să fie încă neclare. Descoperirile arheologice și reinterpretările istorice moderne continuă să dezvăluie noi informații, oferind o imagine tot mai complexă despre acest „mileniu întunecat.”