Legiunea a IX-a romană, în timp ce staționa în Marea Britanie, pur şi simplu a dispărut! Cum putea să dispară o întreagă legiune?

Dispariția Legiunii a IX-a romane este unul dintre cele mai fascinante mistere ale istoriei romane. Staționată în Britannia la începutul secolului al II-lea d.Hr., această unitate de elită a armatei romane a dispărut din înregistrările istorice, lăsând în urmă speculații și dezbateri. Cum putea o întreagă legiune, formată din mii de soldați bine antrenați, să dispară fără urmă?

Contextul istoric

Originea și prestigiul legiunii
Legio IX Hispana, cunoscută și ca Legiunea a IX-a Hispanică, a fost una dintre cele mai prestigioase unități ale armatei romane. Înființată în secolul I î.Hr., posibil de Iulius Caesar, legiunea a participat la numeroase campanii, inclusiv Războaiele Galice și Războaiele Cantabrice din Hispania (29-19 î.Hr.), de unde și-a câștigat cognomenul „Hispana”. Renumită pentru disciplină, curaj și loialitate, legiunea a fost o forță de elită a Imperiului Roman.

Rolul în Britannia
În anul 43 d.Hr., sub împăratul Claudius, Legiunea a IX-a a participat la invazia romană a Britanniei. Cucerirea insulei a fost o provocare majoră, marcată de rezistența acerbă a triburilor celtice. Legiunea a fost implicată în numeroase bătălii, inclusiv în revolta condusă de regina Boudica a tribului Iceni în anii 60-61 d.Hr. În timpul acestei revolte, legiunea, sub comanda lui Quintus Petillius Cerialis, a încercat să elibereze orașul Camulodunum (actualul Colchester), dar a fost ambuscadată, pierzând aproximativ 80% din efective. Deși slăbită, legiunea s-a refăcut și a continuat să servească în Britannia, fiind staționată la Lindum (Lincoln) și ulterior la Eboracum (York).

Ultima mențiune
Ultima dovadă clară a existenței legiunii este o inscripție din York, datată în anul 108 d.Hr., care comemorează construirea unei porți de către Legiunea a IX-a. După această dată, legiunea dispare din documentele istorice, iar soarta sa devine un subiect de speculație intensă.

Teoriile dispariției

Anihilarea în nordul Britanniei

Teoria tradițională
Cea mai cunoscută teorie, popularizată de romanul „Vulturul Legiunii a IX-a” al lui Rosemary Sutcliff (1954) și de filmul „The Eagle” (2011), susține că Legiunea a IX-a a fost anihilată în Caledonia (actuala Scoție) în timpul unei revolte a triburilor locale. Această ipoteză este susținută de contextul istoric al perioadei. În secolul al II-lea, Britannia era o provincie volatilă, cu revolte frecvente în nord. Istoricul roman Fronto, scriind în anii 160 d.Hr., a menționat pierderi grele suferite de romani în Britannia sub domnia lui Hadrian (117-138 d.Hr.), ceea ce ar putea indica o înfrângere majoră.

Dovezi suplimentare
În anul 122 d.Hr., împăratul Hadrian a vizitat Britannia și a ordonat construirea Zidului lui Hadrian, o fortificație de 80 de mile destinată să protejeze provincia de incursiunile din Caledonia. În aceeași perioadă, Legiunea a VI-a a fost adusă la York, înlocuind Legiunea a IX-a, ceea ce sugerează că aceasta din urmă nu mai era operațională. De asemenea, o inscripție din York din 108 d.Hr. este ultima mențiune clară a legiunii, iar absența sa din listele legiunilor romane din anul 197 d.Hr. indică faptul că a încetat să existe între aceste date.

Critici ale teoriei
Unii istorici contestă această teorie, argumentând că nu există dovezi directe care să lege construirea Zidului lui Hadrian de dispariția Legiunii a IX-a. Zidul ar fi putut face parte dintr-o strategie mai amplă de consolidare a controlului roman, nu neapărat ca răspuns la o singură înfrângere.

Transferul în alte regiuni ale imperiului

Revolta Bar Kokhba (132-135 d.Hr.)
O altă teorie sugerează că Legiunea a IX-a a fost transferată în Iudeea pentru a înăbuși revolta Bar Kokhba, o răscoală majoră împotriva stăpânirii romane. Se știe că mai multe legiuni au fost implicate în acest conflict, dar nu există mențiuni specifice despre Legiunea a IX-a în sursele istorice sau arheologice din regiune, ceea ce face această ipoteză speculativă.

Războiul contra parților (161-166 d.Hr.)
O altă ipoteză propune că legiunea a fost distrusă în timpul războiului lui Marcus Aurelius împotriva parților în Armenia. Istoricul Cassius Dio menționează anihilarea unei legiuni în Armenia, dar legiunile staționate acolo (XII Fulminata și XV Apollinaris) sunt atestate ca fiind active și după anul 200 d.Hr., ceea ce exclude Legiunea a IX-a. Lipsa dovezilor arheologice, cum ar fi pietre funerare sau ștampile, din estul imperiului slăbește această teorie.

Dovezile de la Nijmegen
Descoperiri arheologice din Nijmegen, Olanda, includ ștampile de țiglă datate între 104-120 d.Hr., un pandantiv de bronz cu inscripția „LEG HISP IX” și un altar dedicat de Lucius Latinius Macer, prefect al Legiunii a IX-a. Aceste artefacte sugerează că legiunea sau un detașament al său era prezent în Nijmegen în jurul anilor 120-130 d.Hr., ceea ce contrazice teoria anihilării în Britannia. Totuși, datarea acestor descoperiri este disputată. Unii savanți, precum Miles Russell, susțin că artefactele ar putea proveni din anii 80 d.Hr., când detașamente ale legiunii luptau pe Rin împotriva triburilor germanice. Alții, precum Lawrence Keppie, sugerează că doar un detașament, nu întreaga legiune, a fost transferat la Nijmegen.

Desființarea sau fuziunea
O teorie mai recentă propune că Legiunea a IX-a nu a fost distrusă într-un eveniment catastrofic, ci a fost treptat desființată sau fuzionată cu alte unități din cauza pierderilor acumulate sau a deciziilor administrative. Această ipoteză explică absența legiunii din listele romane din anul 197 d.Hr., sugerând că dispariția sa a fost mai degrabă un proces birocratic decât o înfrângere dramatică.

Dovezi arheologice și istorice

Inscripții și artefacte

• York (108 d.Hr.): O inscripție masivă din piatră comemorează construirea unei porți de către Legiunea a IX-a, fiind ultima dovadă clară a prezenței sale în Britannia.
• Nijmegen (104-120 d.Hr.): Ștampile de țiglă, un pandantiv de bronz și un altar sugerează o prezență a legiunii sau a unui detașament în Olanda, dar datarea este incertă.
• Silchester: Un vultur de bronz găsit la Calleva (Silchester) a inspirat romanul „Vulturul Legiunii a IX-a”, dar s-a dovedit a fi parte a unei statui a lui Jupiter, nu un standard al legiunii.

Surse literare

• Fronto (anii 160 d.Hr.): Menționează pierderi grele ale romanilor în Britannia sub Hadrian, posibil legate de Legiunea a IX-a.
• Scriptores Historiae Augustae: Descrie Britannia ca fiind instabilă în anul 117 d.Hr., cu revolte majore și distrugeri în Londra romană.
• Cassius Dio: Relatează anihilarea unei legiuni în Armenia, dar nu specifică Legiunea a IX-a.

Contextul revoltei din Britannia
În anii 117-122 d.Hr., Britannia a fost scena unor revolte majore. Hadrian a trimis peste 3.000 de soldați ca întăriri, iar Legiunea a VI-a a fost adusă la York, sugerând o pierdere semnificativă a forțelor romane, posibil inclusiv Legiunea a IX-a.

Impactul cultural

Misterul Legiunii a IX-a a capturat imaginația publicului și a inspirat numeroase opere de ficțiune. Romanul „Vulturul Legiunii a IX-a” al lui Rosemary Sutcliff a popularizat ideea anihilării legiunii în Scoția, fiind adaptat în filmul „The Eagle” (2011). Alte lucrări, precum „Armata pierdută” de Valerio Massimo Manfredi, au explorat și ele acest mister, oferind interpretări variate. Documentarele, prelegerile academice și expozițiile muzeale, cum ar fi cele de la Malton Museum, au continuat să mențină vie fascinația pentru această enigmă istorică.

Dezbateri academice

Susținători ai anihilării în Britannia

• Theodor Mommsen: A propus că legiunea a fost distrusă în nordul Britanniei după 108 d.Hr., posibil în timpul unei revolte a triburilor Brigantes.
• Miles Russell (2011): Susține că anihilarea în Britannia în anii 110-120 d.Hr. este cea mai plauzibilă explicație, criticând datarea dovezilor de la Nijmegen.
• Simon Elliott (2021): Concluzionează că legiunea a fost probabil ambuscadată și distrusă de triburi în Scoția, sugerând că această înfrângere a influențat construirea Zidului lui Hadrian.

Susținători ai transferului

• Lawrence Keppie: Propune că legiunea a fost retrasă în jurul anului 117 d.Hr. pentru războiul contra parților, deși dovezile sunt limitate.
• Hodgson (2021, Britannia): Discută contextul Zidului lui Hadrian și sugerează o posibilă transferare a legiunii.

Lipsa consensului
După cum notează Duncan B. Campbell în „The Fate of the Ninth” (2018), nu există un consens asupra soartei legiunii, cercetările bazându-se pe fragmente de dovezi, cum ar fi ștampile de țiglă și mențiuni literare. Misterul continuă să fie un subiect de dezbatere aprinsă.

Concluzie

Soarta Legiunii a IX-a Hispana rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale istoriei romane. Fie că a fost distrusă în bătălii din nordul Britanniei, transferată și pierdută în alte regiuni ale imperiului, fie desființată treptat, dispariția sa continuă să fascineze. Dovezile fragmentare, de la inscripții la artefacte, nu oferă un răspuns clar, iar lipsa legiunii din listele romane de după 197 d.Hr. subliniază enigma. Pe măsură ce noi descoperiri arheologice și analize apar, povestea Legiunii a IX-a rămâne un simbol al complexității și incertitudinilor istoriei antice.

Tabel: Teoriile principale și dovezile asociate