Cine a fost Pazvante Chioru? Uimitoarea poveste a personajului care a t/e/r/o/r/izat Țara Românească

Cine a fost Pazvante Chioru’ și ce legătură a avut acesta cu celebrul haiduc Iancu Jianu. Istoricii au lămurit această problemă.

Cine a fost Pazvante Chioru’ și ce legătură avea acesta cu celebrul haiduc Iancu Jianu? Cu siguranță orice român a auzit sau folosit cel puțin o dată în viața expresia ”de pe vremea lui Pazvante Chioru’”, însă puțini știu cine a fost acest personaj și dacă a existat vreodată.

Cine a fost Pazvante Chioru’?

Mai mult, acest personaj făcea ”prăpăd” pe teritoriul Țării Românești în urmă cu 200 de ani, potrivit Historia. Pazvante Chioru’ era doar porecla, căci numele său real era Osman Pazvantoglu, fost ienicer devenit pașă al provinciei Vidin, aflată acum pe teritoriul Bulgariei. Născut în 1758 într-o familie bogată, Pazvante a îmbrățișat ”meseria” de cămătar în acele vremuri. Provenind dintr-o familie de musulmani, practicând astfel un lucru interzis, Pazvante sau Osman a fost arestat și închis la Sofia.

A reușit să scape din această temniță cu ajutorul bunicului său și a traversat Dunărea până în Țara Românească, unde a devenit mercenar în slujba domnitorului fanariot Nicolae Mavrogheni. La curtea lui Mavrogheni, Osman se face remarcat și ajunge în doar doi ani șef al gărzilor personale de arnăuți ale domnitorului.

Probabil nemulțumit de actualul statut, Osman complotează cu boierii și vrea să îl mazilească pe Mavrogheni. După ce domnitorul află și-l condamnă la moarte, prin decapitare, Osman fuge de moarte în ultima clipă cu ajutorului prietenului său bun, poetul grec Rigas Feraios.

strânge o armată mică de mercenari, formată din turci și albanezi și se răscoală împotriva sultanului Selim III, care i-a refuzat dorința ascunsă de a deveni Pașă. Victorios, Osman îl învinge pe sultan într-o bătălie în apropiere de Vidin și se proclamă Pașă în regiune.

Noul pașalâc avea reguli diferite față de alte ”state” subordonate Porții: monedă proprie cu chipul lui Pazvante pe o parte, precum și relații diplomatice cu alte state, inclusiv cu Franța. Teritoriul era destul de mare, cred istoricii, pentru un mercenar devenit Pașă. Mai exact, teritoriul se întindea de la Dunăre până la Munții Balcani, și de la Belgrad la Varna.

Era evident, totuși, că sultanul nu va accepta o astfel de îndrăzneală, iar în 1789 trimitea 100.000 de soldați conduși de Husein Kukuc pentru a-l captura pe Osman. Paradoxal, turcii sunt iarăși învinși, iar sultanul acceptă să-l numească oficial Pașă la Vidin în 1799 pe Osman, probabil impresionat de ambiția și puterea acestui tânăr mercenar.

Deși avea o relație apropiată cu boierii munteni, noul Pașă nu a ezitat să atace în dese rânduri Țara Românească, iar la începutul secolului al XIX-lea invadează Țara Românească și arde tot ce prinde în cale, de la sate la târguri. Inclusiv Craiova a fost atacată în 1800, când din cele 8000 de locuințe doar 300 au mai rămas atunci în picioare.

Mai mult, în 1802 armata lui Pazvantoglu a luat drumul Bucureștiului, moment în care domnitorul Mihai Suțu a ordonat armatei să apere orașul, după care a fugit din Capitală. Din păcate pentru bucureșteni, soldații albanezi care ar fi trebuit să apere Capitala erau neplătiți, astfel că s-au aliat cu Pazvante și au jefuit braț la braț Bucureștiul. E de la sine înțeles că pe lângă incendieri și jafuri erau și foarte multe violuri, sau uciderea bătrânilor sau copiilor. În următorii ani, revoltați pe această situație, haiducii români s-au organizat sub conducerea lui Iancu Jianu. În 1809 a avut loc o mare confruntare între cele două tabere, moment în care Iancu Jianu i-a scos ochiul rivalului Pazvante. De atunci, Osman Pazvantoglu a devenit Pazvante Chioru’.