Generalul dac care a salvat Roma si Bizanțul! Puțini români își mai amintesc astăzi despre el

De-a lungul istoriei poporului nostru au existat câteva nume care au reușit să își pună amprenta asupra destinului românilor. Chiar și astăzi putem spune câteva cuvinte despre aceste personalități, însă nu mulți dintre noi știu că pe lângă domnitori și scriitori faimoși, în istoria noastră mai există și alte personalități uriașe, pe care, din păcate, le-am uitat!

Un astfel de nume legendar din istoria noastră, care astăzi a fost uitat aproape în totalitate de către români, este Flavius Belizarie, cel mai de succes și de încredere general al împăratului bizantin Iustinian. Iar unul dintre detaliile cele mai fascinante despre Belizarie este faptul că ar fi provenit dintr-o familie de origine tracă, din Iliria.

Belizarie s-a născut într-o familie modestă, iar datorită talentelor sale militare, va fi selectat în garda împăratului Iustin I, care, l-a rândul lui, ar fi fost de origine tracă. Belizarie se evidențiază în armata bizantină, iar în anul 530, el reușește să înfrângă o armată persană formidabilă, trimisă în luptă de Imperiul Sassanid.

Însă, cele mai mari victorii le va avea în Vest, iar pentru scurt timp, reușește să recucerească teritorii romane importante, pentru împăratul Iustinian.

Originea lui Belisarius

• Nașterea și copilăria: Belisarius s-a născut în Germaneia, o localitate din provincia Tracia, care făcea parte din Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Tracia era o regiune balcanică cu influențe multiple: traco-romane, elenistice și bizantine.
• Influența daco-romană: După cucerirea Daciei de către Traian, o parte din populația daco-romană s-a deplasat spre sud, în regiunile balcanice, unde cultura latină a continuat să fie dominantă. Belisarius, deși numit „trac” în unele surse, ar putea avea origini în această moștenire romanizată, care include descendenți ai dacilor.

Cariera militară și realizările lui Belisarius

1. Apărarea Bizanțului împotriva perșilor:
   • În tinerețe, Belisarius a condus campanii împotriva Imperiului Sasanid, reușind să protejeze granițele de est ale Bizanțului.
2. Revolta Nika (532):
   • La ordinele împăratului Iustinian I, Belisarius a înăbușit revolta Nika din Constantinopol, salvând atât tronul imperial, cât și stabilitatea capitalei.
3. Recucerirea Africii de Nord:
   • În 533, Belisarius a învins regatul vandalilor din Africa de Nord, recucerind Cartagina și restabilind controlul bizantin în această regiune strategică.
4. Campania din Italia:
   • În 535-540, Belisarius a condus campanii împotriva ostrogoților, recucerind Roma și alte orașe din Italia. Acest succes a reprezentat o renaștere a puterii romane în Apus.
5. Apărarea Constantinopolului:
   • În 559, a protejat capitala împotriva unui atac al hunilor kutriguri, demonstrându-și din nou abilitățile de lider militar.

Relația lui Belisarius cu Roma și Bizanțul

• „Salvatorul Romei”: Prin campaniile sale împotriva ostrogoților, Belisarius a restabilit controlul asupra unor părți semnificative ale fostului Imperiu Roman de Apus, incluzând Roma însăși. Astfel, a fost considerat un continuator al moștenirii romane.
• „Protectorul Bizanțului”: Belisarius a consolidat poziția Bizanțului ca succesor legitim al Imperiului Roman, apărând granițele imperiului și stabilind controlul asupra provinciilor pierdute.

Belisarius ca simbol al moștenirii daco-romane

• Teoria originii dacice: Deși nu există dovezi directe, faptul că Belisarius provenea din Tracia, o regiune cu influențe daco-romane, l-a asociat cu această moștenire culturală. Mulți istorici și entuziaști ai istoriei naționale au văzut în el un simbol al continuității daco-romane.
• Simbolismul istoric: Legătura cu daco-romanii subliniază contribuția popoarelor romanizate din Balcani la păstrarea și continuarea civilizației romane.

Sfârșitul unuia dintre cei mai buni conducători militari din istorie

• În ciuda tuturor realizărilor sale și a loialității neclintite față de împărat, în 562, Belisarius a fost acuzat de corupție (pe baza unor acuzații inventate), găsit vinovat și întemnițat. Această răsturnare bruscă de situație a inspirat legenda medievală potrivit căreia Iustinian i-a ordonat generalului său să fie orbit și să cerșească pe străzile capitalei până când a câștigat suficienți bani pentru a fi grațiat. Povestea tristă a inspirat mulți artiști (inclusiv Jacques-Louis David) să imortalizeze soarta tragică a generalului cândva celebru.
• Cu toate acestea, deși atractivă, această poveste nu este mai mult decât o legendă, deoarece Iustinian a intervenit rapid și și-a iertat generalul. Belisarius a murit din cauze naturale în 565 d.Hr. (cu doar câteva luni înaintea lui Iustinian), nu ca un cerșetor orb, ci la moșia sa, chiar lângă Constantinopol.

Concluzie

Flavius Belisarius, chiar dacă nu este confirmat ca fiind de origine dacică, reprezintă o figură iconică a continuității și renașterii moștenirii romane. Faptele sale militare și loialitatea față de Imperiul Bizantin l-au transformat într-unul dintre cei mai mari generali din istorie. Speculațiile despre originea sa daco-romană sunt o expresie a dorinței de a lega marii eroi ai lumii de moștenirea istorică a regiunii noastre.