Istoria oficială a României a fost, de-a lungul timpului, modelată de factori politici și ideologici, unele evenimente sau relații fiind fie exagerate, fie trecute sub tăcere. Printre episoadele mai puțin cunoscute se numără și relația complexă dintre români și bulgari, două popoare vecine, legate strâns prin alianțe, influențe culturale și conflicte istorice.
1. Românii și bulgarii în Antichitate și Evul Mediu timpuriu
După retragerea administrației romane din Dacia (271-275 d.Hr.), regiunea Dunării a fost marcată de invazii și migrații. Slavii au început să pătrundă în Balcani în secolele VI-VII, iar în secolul al VII-lea, bulgarii turcici, veniți din stepele nord-pontice, s-au stabilit în zona Dunării de Jos, întemeind Primul Țarat Bulgar în anul 681.
Această formațiune statală nu a fost una pur bulgară, ci un amalgam de popoare: slavi, traci romanizați (inclusiv strămoșii românilor) și bulgari propriu-ziși. Limba slavă a devenit dominantă, iar elita bulgară s-a slavizat treptat. Acest proces a avut un impact și asupra românilor, care au împrumutat numeroase cuvinte și obiceiuri din cultura slavă.
2. Creștinarea și influența bulgară asupra românilor
În secolul al IX-lea, Bulgaria a devenit un centru al creștinismului ortodox în regiune, iar creștinarea bulgarilor a fost urmată de răspândirea alfabetului chirilic și a culturii slavone. Țaratul Bulgar a jucat un rol esențial în convertirea și consolidarea creștinismului în teritoriile locuite de români.
Mai mult, limba slavonă a devenit limba liturgică și administrativă în Țările Române pentru mai multe secole. Mănăstirile românești erau puternic influențate de cultura și spiritualitatea bulgară, iar domnitorii români aveau legături strânse cu clerul și boierii bulgari.
3. Românii în Imperiul Bulgar și rolul lor în prăbușirea acestuia
În perioada Țaratului Bulgar (681-1018), este foarte probabil că românii au fost parte din populația Imperiului. Ei trăiau mai ales în zonele montane și își păstrau autonomia sub formă de obști sătești.
În secolul al XIII-lea, românii și bulgarii au fost din nou aliați în cadrul Țaratului Vlaho-Bulgar, condus de frații Asănești (Petru, Asan și Ioniță Caloian). Acest stat a fost fondat în 1185 de populația româno-bulgară, în urma unei răscoale împotriva Imperiului Bizantin. Deși în cronicile vremii se vorbește atât despre „vlahi” (români), cât și despre bulgari, manualele românești și bulgărești au prezentat acest stat fie ca unul exclusiv bulgar, fie ca unul exclusiv românesc.
În 1396, Bulgaria cade sub dominația otomană, iar mulți boieri și călugări bulgari se refugiază în Țara Românească și Moldova, unde vor avea un impact semnificativ asupra culturii și religiei locale.
4. Rivalitate și conflicte între români și bulgari
Deși istoria românilor și bulgarilor a fost marcată de colaborare, au existat și momente de rivalitate. Un exemplu este sprijinul oferit de Țara Românească Imperiului Otoman împotriva unor revolte bulgare din secolul al XVII-lea. Totuși, astfel de episoade au fost rare în comparație cu lungul parteneriat istoric dintre cele două popoare.
Un alt moment tensionat a fost în secolul al XIX-lea, când naționalismul românesc și cel bulgar au intrat în competiție. În timpul Războiului Ruso-Turc din 1877-1878, România și Bulgaria au fost aliate împotriva Imperiului Otoman, însă după obținerea independenței, cele două state s-au confruntat pentru controlul Dobrogei de Sud (Cadrilaterul), ceea ce a dus la conflicte armate în 1913 și în timpul celor două războaie mondiale.
5. De ce această istorie este „interzisă” în manuale?
Multe dintre aceste aspecte ale relației româno-bulgare sunt fie minimalizate, fie omise din manualele de istorie. Cauzele sunt multiple:
- Perspectivele naționaliste: Atât România, cât și Bulgaria au încercat să-și construiască o identitate națională clară, evitând sublinierea unor influențe reciproce.
- Conflictele teritoriale din secolele XIX-XX, care au dus la o rivalitate istoriografică.
- Tendința de a prezenta istoria în termeni „eroici”, favorizând narative care pun accentul pe independență și autonomie, în detrimentul colaborării dintre popoare.
Concluzie
Istoria românilor și a bulgarilor este una complexă, marcată de alianțe, influențe culturale și momente de rivalitate. Departe de a fi două popoare izolate, românii și bulgarii au împărțit, de-a lungul secolelor, teritorii, conducători și tradiții. Deși manualele oficiale pot minimiza această realitate, dovezile istorice arată că legăturile dintre cele două națiuni sunt mult mai strânse decât suntem învățați să credem.
